Nimic nu este ce pare a fi in romanul lui Mo Yan. Pe de-o parte, intriga politista clasica se risipeste intr-un parcurs al incertitudinilor, iar reprezentantul legii si ordinii devine o epava corupta. Trimis sa investigheze notabilitati din Tara Vinului acuzate de canibalism, detectivul Ding Go’uer se preda in fata ispitelor, fie ca este vorba despre timid provocatoarea soferita de camion (de fapt, sotia principalului suspect, diabolicul, dar sarmantul Jin, care o foloseste pe post de momeala), fie de apetisantele si nenumaratele platouri cu mancaruri rafinate stropite cu inimaginabile cantitati de alcool. Pe de alta parte, schimbul de scrisori dintre Li Yidou si idolul lui, Mo Yan, desi pare dedicat exclusiv problemelor de teorie literara si de practica a scrisului, dezvaluie nonsalant realitati atroce pe care ancheta lui Ding Go’uer le rateaza. Cele doua planuri narative capata o concretete ametitoare cand Mo Yan insusi este invitat in Tara Vinului, oaspete de onoare al unui festin ce se anunta pantagruelic. Structura narativa complexa isi sporeste forta prin acumularea halucinanta de intamplari si detalii care, desi prezentate in planuri aparent paralele, converg in tabloul swiftian al unei lumi corupte, atat de inrobita simturilor, incat nu mai are nici o urma de umanitate.