„O analiză concentrată asupra șocurilor politice și sociale care au zdruncinat statul modern român de-a lungul celor peste 150 de ani de existență poate fi o modalitate inedită de a privi istoria României dintr-un alt punct de vedere decât cel convențional. Ar însemna, totodată, să încerci a lumina din nou evenimente istorice cunoscute, dar ridicându-le din întunericul discursului și înfățișându-le dintr-o altă perspectivă cauzală. Marele risc pe care îl comportă analiza limitată la șocurile suferite de un regim politic este să te lași atras de spectaculozitatea unui astfel de eveniment istoric și să produci o speculație facilă asupra importanței sale, mizând pe tentația gregară pentru detaliul pitoresc. Viața politică din România, chiar și după anul 2000, i-a adus pe politicieni și pe jurnaliști în apropierea aceluiași subiect al loviturii de stat. Problema este însă mult mai profundă.“ – Alex Mihai Stoenescu
Încă de la apariția primei ediții a volumelor IV, partea I și a II-a din Istoria loviturilor de stat în România, analiza profesionistă asupra evenimentelor din decembrie 1989 din România făcută de istoricul Alex Mihai Stoenescu a trezit interesul cititorilor și aversiunea celor implicați în diversiunea de la Timișoara – unde au existat și acțiuni de conștiință și revoluționari autentici -, precum și a celor implicați în preluarea puterii la București. Cercetarea efectuată cu minuțiozitate și obiectivitate metodologică, pe baza de probe istorice, a scos la iveală, inevitabil, infracțiuni grave care au condus la moartea a peste 1000 de oameni, dar și acțiuni îndreptate împotriva României, ca stat, de către persoane angajate apoi pe deplin în politica românească de după decembrie 1989. Acest aspect cu implicații juridice din opera lui Stoenescu a generat un val de acuze, diversiuni și atacuri publice din partea celor vizați, dar astfel de reacții sunt previzibile atunci când istoricul își asumă misiunea grea de a descifra istoria recentă a unui eveniment.