În prezența unui public format din oameni de cultură, autorități, bibliotecari, elevi și pasionați de muzică, Expoziția GEORGE ENESCU în vremea Marelui Război (1914-1918), realizată de Muzeul Național „George Enescu”, a fost deschisă ieri, de la ora 11.00, în foaierul Bibliotecii Județene „Panait Cerna” din Tulcea.

După ce managerul bibliotecii, dr. Ligia Dima, a urat bun-venit tuturor celor prezenți și viitorilor privitori ai expoziției, Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii, a vorbit asistenței despre omenia și bunătatea celui care în timpul Primului Război Mondial a cântat în atâtea și atâtea concerte de binefacere, făcându-ne să ne aducem aminte chiar de cuvintele lui George Enescu, Cum cred în muzica pe care am iubit-o atât, cred și în Dumnezeu, care m-a creat. După umila mea părere, trebuie să fii cu adevărat naiv ca să declari serios că Dumnezeu nu există. Însuși faptul că e invizibil ne face să-L adorăm, consemnate de Bernard Gavoty într-o carte bazată pe amintiri ale marelui muzician român. La filantropul și omul religios Enescu a făcut referire și prof. dr. Monica Buhai, inspector școlar pentru arte și pentru monitorizarea programelor privind accesul la educație, dar și despre nevoia de repere (mai ales) în vremuri grele, precum și despre patriotismul care l-a făcut pe Enescu să reinterpreteze modern, în compozițiile sale, teme folclorice și să promoveze peste tot prin lume, cu ocazia concertelor, muzica românească, știut fiind că citate populare se regăsesc în Poema Română și în cele două rapsodii și că muzicianul a fost calificat ca fiind primul compozitor care a scos din anonimat muzica modernă românească. Viceprimarul Andaluzia Luca a adresat felicitări celor implicați și s-a făcut purtătorul mesajului primarului municipiului, Ștefan Ilie, Consiliul Județean Tulcea fiind reprezentat de doi consilieri ai președintelui Horia Teodorescu, Șeila Parfene și Ștefan Gheorghe, ultimul cuvântând în numele șefului Executivului Județean.

În continuare, bibliotecarul Petru Țincoca a declarat că expoziția este practic redeschisă la Tulcea, exponatele acesteia fiind etalate acum aproape o lună în foaierul Teatrului „Jean Bart” din municipiu, când Primăria Municipiului Tulcea & Centrul Cultural „Jean Bart”, în colaborare cu Muzeul Național „George Enescu” și Liceul de Arte „George Georgescu”, au organizat O seară cu George Enescu, manifestare care a mai inclus proiecția filmului „Muzica rănilor de război” și un recital extraordinar susținut de violonistul Sabin Penea și pianista Alexandra Amariei. Conectorul uman care a pus în relație, prin Mariana Petrescu, PR expert, Muzeul Național „George Enescu” cu Biblioteca Județeană „Panait Cerna” Tulcea a fost tulceanul Sabin Penea, acesta intermediind legătura interinstituțională și favorizând astfel prelungirea duratei de staționare în municipiul nostru a acestei admirabile expoziții. Bibliotecarul a citit apoi, așa cum este relatat în „Amintiri şi imagini din Tulcea de odinioară” – volum memorialistic în care, printre altele, Constantin Găvenea împărtăşeşte ceea ce i-a narat prin anul 1976 prietenul său, Petre Cuzmici -, episodul concertului susținut în 1926 de George Enescu, în Cinema „Regal”, în fața a peste 600 de tulceni.

Despre acest Cinematograf „Regal” a povestit apoi scriitorul Nicolae C. Ariton, unul dintre cei mai pasionați și aprigi cercetători ai analelor Tulcei sec. al XIX-lea și al XX-lea:

„De-a lungul timpului, de când tot pritocim articole despre istoria Tulcei, am scris, până la saturație despre cinematograful Select, actualmente clubul Oblivion, poate și pentru motivul că dintre toate clădirile cu ștaif care au existat de-a lungul străzii Carol I, azi Gării, fostul cinematograf este singura rămasă în picioare. Toate celelalte – și au fost cu zecile – au fost demolate după 1950, pentru a face loc noii arhitecturi a orașului, după chipul și asemănarea orânduirii comuniste, adică blocuri de beton ca niște buncăre, cu rafinamente estetice în forme diafane de cutii de chibrit. Ar fi de menționat că «istoria cinematografică» tulceană nu a început cu Select/ 7 Noiembrie și nici cu Cinema Regal, de care vom vorbi (scrie) azi, ci mult mai devreme, într-o fostă magazie de făină de pe strada Babadag, pe partea stângă, puțin mai sus de Poștă. Proprietarul acesteia, armeanul Aivazian, în anul 1910, îi schimbă destinația și cu amenajări minime transformă spațiul respectiv în cinematograf și sală de conferințe. Inutil să mai spunem că filmele proiectate erau fără sonor, fiind epoca glorioasă a filmului mut! În anul 1912, cinematograful se mută pe strada Gării, tot într-o fostă magazie de făină, numită acum Cinema Eden, unde se proiectau tot filme «mute», dar pe un fundal muzical asigurat de un pianist. Cinematograful Eden este distrus în timpul Primului Război Mondial… Dar să ne întoarcem la Cinematograful Regal. În anul 1911, o cunoștință de-a noastră, din episodul de săptămâna trecută, Dimciu Petruș, un bogat negustor de cereale, cumpără de la I. Cambitzi (Cambitizis), un alt comerciant tulcean, dintr-un alt foileton al nostru (Tulcea la mezat) un teren situat, cu aproximație, pe locația hotelului Delta, și începe construirea unei clădiri care avea să devină primul cinematograf adevărat al Tulcei. Nu se cunosc prea multe detalii despre activitatea desfășurată aici, până în anul 1920, când clădirea este cumpărată de conducerea Liceului «Spiru Haret». Exact, o școală cumpără un cinematograf! Pare o tranzacție ciudată pentru zilele noastre, mai ales că Cinema Regal nu este cumpărat pentru a fi transformat în spațiu de școlarizare, ci pentru a rula, în continuare filme. Directorul liceului, din acea vreme, profesorul de matematică Constantin Motomancea, hotărâse să construiască două «aripi» noi de liceu – pavilionul central și cel de la nord (de sus), o sursă de finanțare devenind banii câștigați din vânzarea biletelor de cinematograf. Subliniem faptul că profesorul Motomancea ar fi putut să cumpere cinematograful pentru el, dar viitorul liceului Spiru Haret era mai important. Câștigurile cinematografului Regal sunt investite, alături de bani primiți de la Guvernul României, pentru ridicarea celor două corpuri de clădire, construcția durând până în anul 1932. Între timp, în Tulcea se construiește în 1930, Cinema Select/ 7 Noiembrie, unde din 1935 încep să se facă proiecții de filme cu sunet. Cinema Regal nu face față concurenții și Liceul Spiru Haret îl vinde «concurenței», fraților Scultety, proprietarii cinematografului Select, în anul 1937. Aceștia transformă frumoasa clădire în magazie de pește. În 1950, însă, surpriză: clădirea este naționalizată (nu aceasta este surpriza!) și retransformată în sală de spectacole și cinematograf, adăpostind Casa de Cultură a Raionului Tulcea. Comparând imaginea mai veche a clădirii cu una din anul 1965, când a fost demolată, se observă modificări importante în aspectul acesteia. Dispare tâmplăria cu arcade, fiind păstrate doar forma acestora pe fațadă, acoperișul este modificat, mai apare o clădire anexă. În 1964, este recepționată noua clădire a Casei de Cultură, prima construcție monumentală tulceană realizată de regimul comunist venit la putere. Nimeni nu mai avea nevoie de fostul Cinema Regal, în care concertase, la un moment dat, însuși George Enescu, nici măcar ca magazie de pește, deoarece se construise, între timp, Fabrica de prelucrare a peștelui. Simplu și eficient, într-o zi din vara anului 1965, buldozerele au demolat fostul cinematograf și sală de spectacole Regal, rămânând în urma sa doar două fotografii, și acestea vai de mama lor”.

În finalul evenimentului, violonista Ana Maria Ecaterina Chiriță, elevă în clasa a XI-a a Liceului de Arte „George Georgescu”, acompaniată la pian de prof. Gabriel Pinter, a interpretat cu intensă emoție „Balada” lui George Enescu.

Expoziția GEORGE ENESCU în vremea Marelui Război (1914-1918) este realizată de muzeograf dr. Irina Nițu, grafica este asigurată de Horia Nițu, consultant științific fiind Cristina Andrei, și va rămâne până pe 23 mai în foaierul Bibliotecii Județene „Panait Cerna” din Tulcea.

Mulțumiri Muzeului Național „George Enescu”!