Gheorghe Șeitan este un scriitor tulcean, format la școala ziaristicii, o personalitate cu preocupări multiple dintre care amintim etno-istoria, filozofia culturii, mitologia, arheologia lingvistica.
Născut la 21 decembrie 1949, în comuna Roșiori, județul Brăila, din părinți români, creștin-ortodocși, provenind din neamul de mocani brașoveni care practicau transhumanța. După înăbușirea revoluției de la 1848, strămoșul sau Urse Șeitan, urmare a prigoanei împotriva românilor, se stabilește cu turma în Bărăgan, părăsind localitatea sa de baștină (Săcele-Brașov).
Absolvă școala generală în comuna sa natală, apoi Liceul „Alexandru Ioan Cuza” din Galați și Facultatea de Ziaristică București (1976). În timpul studenției, în paralel urmează cursurile de eminescologie ale Facultății de Filologie din cadrul Universității București, avându-i ca profesori pe Zoe Dumitrescu Bușulenga, poetul Ioan Alexandru și profesorul de stilistica Gheorghe Bulgar. Printre prof. univ. de la Facultatea de Ziaristică, care i-au fost îndrumători se număra Gheorghe Bulgar (cursul de stilistică) Al. Tănase (istoria culturii), Dumitru Popa (teoria si practica presei), Victor Vișinescu și Al. Oprea (limba și literatura română).
Între 1976-1989 a fost redactor angajat al ziarului Delta din Tulcea, iar în 1990 a fondat și condus în calitate de redactor-șef gazeta Cronicarul, prima publicație democratică, apărută în județul Tulcea, după cei 50 de ani de comunism. În timpul evenimentelor din decembrie 1989 a fost ales ca vicepreședinte ale CPUN pe județul Tulcea.

SCRIITORUL
În timpul studenției a frecventat cenaclul revistei Luceafărul, cenaclul de creație literară al facultății, iar în Tulcea a fost membru al cenaclului literar Orfeu. Este un prozator care abordează genul scurt-schiță, povestirea, nuvela-cu teme si personaje de inspirație rurală, ancorata în concretul imediat dar peste care, nu odată, plutește un aer fantast, magic. Debutul in volum s-a produs în 1980 prin cartea ,,Se-volbura cerul departe” – nuvele și povestiri – editată de Comitetul de cultură Tulcea, sub îngrijirea prof. Ernesto Mihăilescu, membru al U.S.R. Deși apărută într-o perioadă de totalitarism comunist, cartea ,,Se-nvolbura cerul departe” nu este o opera tezistă, proletcultista ci, dimpotrivă, privită mai atent ascunde idei dizidente, scriitorul fiind preocupat de aspectele eterne ale vieții umane, ceea ce-i conferă substanță și rezistență în timp. Debutul în revista este dat de publicarea schiței ,,Caracterizarea” în suplimentul literar-artistic al ziarului Delta-Tulcea(mai1981).
Insuficient citite și cu atât mai puțin înțelese sunt eseurile lui Gheorghe Șeitan care valorifică, în principal, ceva ce în literatura occidentală a devenit demult un fapt obișnuit și anume etno-istoria. Cartea sa ,,Zalmoxis în cântecul bătrânesc” (Ed. Cronicarul – Tulcea, 2003) este un eseu straniu care conjugă istoria si critica literara cu etnologia și istoria, iar tot acest creuzet din care nu lipsesc cunoștințe de filozofia culturii si mitologiei, a arheologiei lingvistice, este un act de recuperarea memoriei pierdute. Eseurile sale au apărut în revistele de cultură Steaua Dobrogei (Tulcea), Cetatea culturală (Cluj), Sud (Giurgiu), Basarabia literară (Revista care apare sub egida U.S. din Republica Moldova), Amurg Sentimental (București), Daima (Tulcea).
Gheorghe Șeitan a mai scris și articole de critica literară referitoare la opera lui Valentin Șerbu (v. Caietele V. Șerbu editate de revista Steaua Dobrogei) precum și cronici de întâmpinare la cărțile autorilor de volume Adrian Bușila, Mihai Marinache, Gheorghe Bogorodea, Iosif Colcer, Olimpiu Vladimirov, răspândite prin diferite publicații. Gheorghe Șeitan este și autor de poezie de structura niponă, haiku-urile sale primind diverse premii la concursurile de profil (v. revista Răsfrângeri nipone, septembrie, 2009, Constanta). Prozatorul și eseistul Gheorghe Șeitan este laureat al unor concursuri naționale de creație literară.

PUBLICISTUL
În perioada cât a funcționat ca redactor angajat la ziarul Delta Tulcea (1976-1989) a scris și publicat peste 2500 de articole, reportaje, anchete, interviuri, note si informații. În 1990 a fondat și condus in calitate de redactor-sef gazeta Cronicarul Tulcea (februarie-noiembrie 1990), săptămânal informativ independent politic. Istoria presei va consemna această publicație ca fiind prima apăruta in județul Tulcea, după anii de totalitarism comunist si care refăcea legătura cu presa democratică interbelică tulceană (Despre istoria acestei publicații v. articolul ,,Gheorghe Șeitan, Istoria presei tulcene – Cronicarul” în Steaua Dobrogei nr 1-2/2008, p.138). În anii ’90 editura Cronicarul a tipărit o serie de broșuri cuprinzând literatura religioasă precum ,,Viața creștina”, ,,Viețile sfinților”, ,,Epistolii” si altele menite a revigora sentimentul creștin-ortodox. De altfel, Cronicarul a avut o rubrica permanentă de educație creștină semnată de părinți ai bisericii din Tulcea. Cronicarul a promovat creația literară a poeților Vasile Terzea si Grigore Iorgulescu, grafica artistei plastice Simona Pop-Procop, dar a publicat și articole pe teme sociale si politice.
Este membru în colegiul revistei Steaua Dobrogei, unde a publicat, pe lângă creația sa literară cuprinzând proza și eseu și interviuri pe teme de cultură cu scriitorul Miron Scorobete (Cluj), interviuri ce au apărut alternativ si in Cetatea culturală(Cluj).
Este editor-delegat al revistei Dacologica, revista in format electronic editata de ARP București si fondată de criticul Artur Silvestri.

CERCETATOR IN DOMENIUL CULTURII, HERMENEUT
Gheorghe Șeitan duce mai departe o tradiție începută la noi cu Vasile Lovinescu, aceea de a sonda in adâncurile folclorului romanesc, pentru a extrage nestematele de înțelepciune străbună și a recupera valorile și memoria pierdută. El este si un deschizător de drum prin lansarea conceptului de ,,mosism” în cultura romana si prin dovezile aduse privind păstrarea filozofiei și religiei dacice în cântecul bătrânesc, neaoș. În concepția sa Toma Alimoș care face obiectul cărții Zalmoxis în cântecul bătrânesc, nu este decât vârful aisbergului, alte circa șaizeci de astfel de cântece ascund un tezaur de spiritualitate, nevăzut de toți cei care s-au ocupat de folclorul românilor. Basmele, colindele, doinele se înscriu în același context.
Membru in Consiliul Director al Asociației Scriitorilor „Aegyssus” din județul Tulcea.

Volume publicate:
Se-nvolbură cerul departe, nuvele și povestiri, Editura Comitetului de Cultură Tulcea, 70 pagini, tiraj 500 exemplare, 1980, Tulcea
Zalmokis în cântecul bătrânesc, eseu, Editura Cronicarul, Tulcea, 104 pagini, tiraj 2.500 exemplare
Cetatea ciocârliilor (proză scurtă), Clubul Mitteleuropa, Viena/Oravița, 2019, ISBN: 978-973-0-29212-1
Miorița vine din cer, Ed. Ex Ponto, Constanța, 2020, ISBN : 978-606-598-857-6

Coautor la cărțile :
Al cincilea patriarh, Ed. Intermundus, București, 2007, documentar
Înțeleptul din America, Ed. Intermundus, București, 2008, documentar
Mărturisire de credință literară, vol. 2, Editura Carpatia Press București, 2008 (volum colectiv de confesiuni )
Artur Silvestri – mărturii tulburătoare, Editura Carpathia, București, 2009

Prezent în Antologii, Dicționare:
Insula Alba, Editura Ex Ponto, Constanta, 2003, antologie de literatură tulceană (include povestirile Fântâna moșului și Malul celălalt)
Vara visurilor mele , Ed. Amurg sentimental, București, 2009, antologie literară care include proza ,,Vântul schimbării”
Hogea Axinia. Personalia. Dicționar biobibliografic

Premii la concursuri literare, nominalizări și alte distincții :
Premiu de Excelență acordat de ,,Colocviile Cărășene” ed. 2021, pentru volumul ,,Miorița vine din cer”
Cenaclul ,,Sunetul muzicii” Sebeș-Alba i-a acordat Premiul III, la ediția II-a a Concursului internațional de creație literară ,,Dor de Eminescu, 2013, secțiunea eseu.
Episcopia Tulcei i-a acordat la 18 noiembrie 2010, ,,Act de apreciere” pentru promovarea valorilor spirituale în școală și în presă.
Nominalizat la Premiile Asociației Române pentru Patrimoniu, ed. 2007 – 2008
Diploma pentru locul II la secțiunea eseu a Concursului National de creație literară ,,Dimitrie Bolintineanu”, ediția 2008 (Giurgiu)
Diploma pentru locul I, secțiunea proză la Concursul National ,,Amurg sentimental”, ediția a VIII-a, 2009 (București)
Nominalizat la Premiile Asociației Române pentru Patrimoniu (ed.2006-2008) (v. gazeta Tulcea Expres, nr. 40/15 iunie, 2007, p. 9, articolul ,,Un tulcean nominalizat de Asociația Româna pentru patrimoniu)
Diploma aniversară pentru ,,remarcabile contribuții în domeniul publicisticii dobrogene” cu ocazia a 130 de ani de presă tulceană, din partea AS ,,Aegyssus” Tulcea.

Articole in periodice:
Legenda dacica a lui Basarabia ( Tafrali)
Basarabia hiperboreana (Steaua Dobrogei)
Basarabia înainte de Homer (Steaua Dobrogei)
Gebeleizis – tunetul muntelui ( Tafrali, dec.2004)
Tara Da Qin (Dacia Magazin)
Malanca de la Ruginoasa și zeul dac al războiului (Steaua Dobrogei, Cetatea Culturala, revista Sud)
Rama din Carpați și legendarul Negru-Vodă (revista Dacia Magazin nr. 60/iulie 2009)
Secretul capetelor negre în heraldica medievală (Dacia Magazin nr. 59/2009, Cetatea culturală)
Tribhuvana si transmigrația in toreutica getica (Dacologica)
Legenda Sargeției (Steaua Dobrogei nr. 1-2/2008)
Gebeleizis, distrugătorul (Tafrali nr. 2-4/2002)
În India, unde șed zeii daci (Dacia Magazin nr. 59/2009)
Gebeleizis – lupul de foc (Tafrali nr.1/2001)
Cunoscut îndeosebi în cercurile de dacologie, scriitorul si publicistul Gheorghe Șeitan a primit invitația și a participat la toate congresele internaționale de dacologie (București, 2000-2009) studiile și eseurile sale fiind preluate de mai multe reviste din tara și străinătate, a fost invitatul emisiunii ,,Noapte albastră” a postului național de radiodifuziune. Al X-lea Congres internațional de dacologie i-a acordat o diplomă, pentru rezultatele sale.
Eseurile si studiile hermeneutice ale lui Gheorghe Șeitan polemizează în subsidiar cu concepțiile privind cumanismul în întemeierea statelor voievodale românești, cu cei care bagatelizează și minimalizează folclorul și împinge originile literaturii romane dincolo de epoca cristică. Ele pot fi citite cu același folos de istorici, literați, filozofi, etnologi, lingviști, hermeneuți, deopotrivă, fiecare găsind aici partea sa de interes.

Referințe:


–,…nuvelele și povestirile pe care le prezintă poartă pecetea unui scriitor capabil să descifreze sinuozitățile spiritului omenesc, să surprindă reminiscențele mitice si procesele înnoitoare ale satului românesc, lupta dintre acestea și decantările care-i urmează. O lume vie, plină de frământări, o lume care se întreabă, care se miră, care iubește și urăște cu patimă, care râde sau plânge cu patima este surprinsă în împrejurări sau gesturi semnificative, în cuvinte pertinente, caracterizatoare” (Ernesto Mihăilescu, membru al Uniunii Scriitorilor, prezentarea făcută pe coperta cărții ,,Se-nvolbura cerul departe”)
– ,,Fântâna moșului” a lui Gheorghe Șeitan e o parabolă a recuperării valorilor spirituale lăsate testamentar de înaintași și distruse în anii totalitarismului roșu, o meditație despre jertfă, statornicie și respect fata de experiență de viață și de truda celor care ne veghează chiar și după ce s-au mutat în ceruri. Un abur fantastic de bun augur se degaja din aceste povestiri energizante” (criticul Ion Roșioru, Ex-Ponto nr.1(2)/2004, Constanta)
– ,,Etnolog, prozator, istoric cu studii de dacologie ce conturează perspective noi…,,Zalmoxis în cântecul bătrânesc” (este un) important studiu de hermeneutica” (Artur Silvestri, ,,Înțeleptul din America”, Intermundus, 2008, p.87)
–,,lucrarea lui Gheorghe Șeitan vine să adâncească o legătură peste veacuri dintre spiritualitatea geto-dacilor și tradițiile românești neaoșe reprezentate prin cântece bătrânești” (Vladimir Brilinschi, Dacia Magazin nr. 12, mai 2004)
– ,,Cartea magului de la Tulcea se citește cu aceeași uimire și fermecătură cu care se citesc ,,Legendele si miturile Olimpului”, ori ,,Legendele și miturile Egiptului antic”. Strădania dansului este o misiune hărăzită domniei-Sale, fiind ales inițierii și condus de destine transtemporale. Cartea este o minune iar autorul un miracol” (prof. Constantin Giurginca, revista Convorbiri didactice, nr. 9-10/ 2005, p. 41-42, Inspectoratul Școlar al jud. Tulcea )
–,,Opera sa este situata de unii la granița dintre proza eseistică și studiu. Valorifică, spun criticii contemporani, ceva ce nu a prins încă teren în Romania, dar care peste hotare a luat o mare amploare, etno-istoria” (Claudia Petraru, Delta, 26 septembrie 2009, p. 5).