S-a nascut in Galati, la 6 ianuarie 1859, ca fiu al institutorului Ioan Cotov (1835 – 1897) si al Anissiei Cotov, domiciliati in orasul Harsova. A absolvit Liceul din Barlad, unde l-a avut coleg si prieten pe Alexandru Vlahuta. Cu Decretul nr.10289 din 15 septembrie 1880 este numit institutor provizoriu pentru clasa I, la scoala de baieti din Harsova, iar la 18 septembrie si pentru clasa a II-a, devenind coleg cu tatal sau, care a intemeiat Scoala primara urbana de stat din Harsova, cu primii 50 de elevi, la 1 ianuarie 1879, dupa venirea de la Ismail, unde fusese institutor de clasa a IV-a si director al Scolii primare urbane de baieti, intre anii 1858 – 1878 si unde l-a avut ca elev, printre altii, pe viitorul maresal Al. Averescu. In 1885, Brutus Cotov este numit institutor la scoala primara nr.1 din Tulcea. La  Scoala primara de baieti nr. 2 din Tulcea, infiintata in 1892, Brutus Cotov, la 1897 institutor cu titlu definitiv, era coleg de catedra cu invatatorul Ilie Petrescu si institutoarea Sofia Rascanu.

Brutus Cotov a fost o personalitate de prestigiu a invatamantului nord – dobrogean si a vietii socio-culturale tulcene: director al Scolii primare nr.2 din Tulcea, subrevizor scolar al Dobrogei, revizor scolar al judetului Constanta (numit in octombrie 1893), inspector scolar, senator, epitrop al Catedralei Sf. Nicolae, publicist. A fost presedinte al Cooperativei „Dunarea”, vicepresedinte al Ligii pentru propasirea Dobrogei, fondator al Bancii populare „Spiru Haret” din Tulcea.

A semnat articole referitoare la biserica Sf. Nicolae, la istoria evenimentelor din 14 – 18 noiembrie 1878 si cu privire la cerchezi: Catedrala din Tulcea (Dobrogea juna, ianuarie-iunie 1922), Biserica Sf. Nicolae. Catedrala orasului Tulcea (Analele Dobrogei, VII, 1926, pp.1-12), Catedrala din Tulcea si istoricul ei (Colnicul Hora, I, nr.1, mai 1903, pp.5-11), Dobrogea in preajma razboiului pentru neatarnare (Analele Dobrogei, an 9, vol. II, 1928, p.332-344), Cerchezii, un neam disparut din Dobrogea (Analele Dobrogei, II, 1921, 3, p. 394 – 416) s.a. A scris, impreuna cu Voicu T. si Constantinescu P., Monografia orasului Tulcea. Trecutul, prezentul  si  viitorul  sau, tiparita la Constanta, in 1928.

Brutus Cotov a murit in Constanta, la 8 ianuarie 1940. Ziarul Progresul Tulcei  (an 14, nr.3 din 15 ianuarie 1940, p.3), ii evoca personalitatea si ii subliniaza meritele intr-un vast articol, intitulat „Moartea lui Brutus I. Cotovu – unul dintre vechii luptatori Dobrogeni si dintre primii invatatori din Dobrogea”. Este mentionat pe placa memoriala a Monumentului Reanexarii Dobrogei si pe placa de marmura a Catedralei „Sf. Nicolae” din Tulcea, sfintita la 29 mai 1900.

Dupa cum arata actele de stare civila ale Primariei Tulcea, institutorul Brutus Cotov s-a casatorit in anul 1889 cu Ecaterina – fiica majora a protoiereului Gheorghe Rascanu si a Varvarei Rascanu – , nascuta in anul 1867, in Ismail-Basarabia. Pana la anul 1904 – perioada cercetata -, Brutus Cotov si Ecaterina Rascanu Cotov au avut trei baieti si doua fete: Eugenia (7.02.1890 – 9.02.1935, Bucuresti), Valeria (n. 1893, casatorita in 1916), Vergiliu (27.05.1891 – 2.04.1958, Bucuresti), Ion (9.09.1896 – 25.01.1897 ) si Ovidiu (2.03.1903 – 8.06.1977, Bucuresti, Sector 8).

Tatal sau, Ioan Cotovu, a fost numit la Harsova cu Decretul nr.12549 din 9 decembrie 1878, ca institutor pentru clasa I si director al scolii, functie pe care a detinut-o pana in 1892. A fost, in acelasi timp, un latinist apreciat si premiat, in 1880, de Societatea Academica Romana, din fondul Evangheliu Zappa, pentru traducerea cartilor I si II din Ab urbe condita a lui Titus Livius si, la Montpellier, pentru traducerea versurilor lui V. Alecsandri „Ginta latina”. A infiintat prima biblioteca din Dobrogea pe langa scoala primara din Harsova. Din 31 mai 1999, Liceul din Harsova se numeste „Ioan Cotovu”. In 1934, orasul i-a ridicat un bust in fata liceului. O strada, in Harsova, ii poarta, de asemenea, numele.

Vasile Cotovu, fratele mai mic al lui Brutus, s-a nascut in anul 1866, avea studii cu bacalaureat si a fost numit provizoriu la „Scóla primara de baeti” din Harsova, la 15 septembrie 1895, provizoriu figurand si la 1897. Va fi sprijinul de nadejde al tatalui sau, incepand din decembrie 1888, dupa transferarea lui Brutus Cotovu la Tulcea. In cladirea scolii vechi a intemeiat muzeul de antichitati, inaugurat odata cu biblioteca, la 1 mai 1904, in prezenta Regelui Carol I si a Familiei Regale. In 1919, devine membru corespondent, pentru judetul Constanta, al Comisiei Monumentelor Istorice. In ianuarie 1921, muzeul, distrus de razboi, este redeschis in locuinta proprie a invatatorului Vasile Cotovu si va fi inaugurat la 29 mai 1926, in prezenta Regelui Ferdinand si a Reginei Maria, punandu-se si o placa de marmura pe care s-a scris: „M.S Regele Ferdinand/ M.S Regina Maria / inaugurat – au restaurarea Muzeului regional Hirsova in aceasta casa la 29 Maiu 1926”. Semnaturile Familiei Regale si ale lui Anghel Saligny si D. Sturdza se pastreaza in Cartea de Aur a Muzeului. Reinfiintat si reorganizat dupa 1985, ca sectie a Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, Muzeul Carsium din Harsova este inaugurat la 23 aprilie 2006, cu participarea Regelui Mihai si a Reginei Ana. Vasile Cotovu a fost membru activ al Societatii Numismatice Romane. S-a pensionat in 1928.

Pana la data decesului survenit la 29 ianuarie 1896, protoiereul Rascanu a impartasit bucuria de a avea patru nepoti de la sotii Ecaterina si Brutus Cotovu si Maria si Ion Magura, pe Eugenia, Vergiliu si Valeria Cotov si pe Draga Magura. Ion Cotov se va naste dupa sapte luni de la decesul preotului (copilul a trait cateva luni), iar peste alti sapte ani va vedea lumina zilei Ovidiu Cotov, viitor inginer sef. Virgiliu Cotov, diplomat al Scolii Nationale de poduri si sosele, inginer, casatorit cu Sandra Oancea, prozatoare (n.9.01.1898)  a fost un apreciat specialist in telecomunicatii si transporturi, profesor la Scoala de Marina. El a fost initiatorul planurilor de sistematizare a porturilor Constanta, Midia si Medgidia. .

Bibliografie
Anuarul Oficial al Invětamintului Primar si Normal-Primar. Anul 1897. Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice – Directiunea Invětamintului Primar. Bucuresci: Tipografia si Fonderia de Litere Thoma Basilescu, 1897;
Covacef Z. Pionieri ai culturii romanesti in Dobrogea : Ioan Cotovu si Vasile I. Cotovu. In : Analele Dobrogei, Serie noua, 1995, an I, nr.1;
Dictionar de personalitati dobrogene. Vol.I. Biblioteca Judeteana „Ioan N. Roman” Constanta si Biblioteca Universitatii „Ovidius” Constanta. Constanta: Ex Ponto, 2004;
DJTAN, Acte de stare civila, Primaria Tulcea (1879 – 1904);
Enache, Puiu. Istoria literaturii din Dobrogea. Constanta : Ex Ponto, 2005;
Moartea lui Brutus I. Cotovu – unul dintre vechii luptatori Dobrogeni si dintre primii invatatori din Dobrogea. In: Progresul Tulcei, an 14, nr.3 (15 ianuarie 1940);
Niculescu, G. V. Protopopia judetului Tulcea. Dare de seama alcatuita cu ocazia jubileului de 40 de ani de domnie a Majestatii Sale Regelui Carol I al Romaniei. Bucuresti: Atelierele grafice SOCEC & Comp., Societate anonima, 1906;
Periodicele Dobrogea juna, Analele Dobrogei, Colnicul Hora, Progresul Tulcei;

Internet
Sursa fotografii – Internet:
1. Bustul lui Ioan Cotovu – Harsova
2. Scoala veche din Harsova 1904 – 1914
3. Casa Vasile Cotovu din Harsova in care a fost redeschis muzeul in 1926.

prof. Lelia Postolache, bibliograf