S-a nascut la 8 ianuarie 1877, în Targu Beresti, jud. Covurlui, fiu al preotului Stefan Bogatu (1852 – 1929), care a slujit la la biserica “Sf. Voievozi” din Beresti peste o jumatate de veac. A absolvit Seminariile din Galati, Roman si Iasi. Licentiat al Facultatii de Teologie Bucuresti (1903), absolvita cu lucrarea “Universalitatea potopului” – cu calificativul “magna cum laudae” (Diploma nr. 3312/28.04.1904 si Certificatul nr.202/1907). Casatorit cu Zoe L. Donca, la 23 mai 1904, cu care va avea patru copii, trei baieti si o fata.

Hirotonit preot la 5 septembrie 1904 cu Ord. nr.1698 al Episcopiei Dunarii de Jos / Min. 19014 / 1904 pe seama parohiei « Sf. Voievozi » Serdaru (1.09.1904 – 1907), jud. Covurlui. Dupa demisia din preotie a tatalui sau, pr. Stefan Bogatu, slujeste la Beresti Sat (1.10.1907 – 1.10.1910). În ziua de 15 august 1910, este ridicat la rangul de iconom stavrofor, la Manastirea Celic. În acelasi an este ales presedinte al Societatii clerului, “Solidaritatea”, din jud. Tulcea.

Ales Protoiereu al Tulcii – Ord. Episcopiei nr.1188/19304 Min./1910 (1.07.1910 – 1930), cu o întrerupere în perioada razboiului, cand se refugiaza la Covurlui, ocupand functia de protoiereu de Covurlui pana la retragerea armatelor inamice din Tulcea.  Revine la Tulcea, pe aceeasi functie, numit cu Ord. Episcopiei nr.1135/1918. În perioada 1910 – 1930 a slujit la biserica “Sf. Împarati” (1910 – 1912), unde este numit cu Ord. nr.1807 al Episcopiei / 25945 al Min. / 1910 si la parohia “Sf. Gheorghe” (1.09.1912 – 1930) din orasul Tulcea, unde este numit paroh pe fondul conflictului dintre preotul bulgar si pr. roman N. Papadima. La 21 mai / 3 iunie 1919, sfinteste biserica « Sf. Împarati” din Tulcea. În anii 1925 – 1927, coordoneaza lucrarile de pictare a bisericii “Sf. Gheorghe”.

In 1930 se transfera la biserica “Vovidenia” din Galati, unde va sluji pana la pensionare – 1 mai 1947.
A predat Religia, peste 15 ani, la diferite scoli din Tulcea (prof. suplinitor la Scoala normala de învatatori din Tulcea – din 1920, Liceul de fete “Principesa Ileana” – 1927 – 1930, s.a.). A fost presedintele comitetului de constructie al bustului lui Spiru C. Haret pe care îl sfinteste în 1923, alaturi de P. S. Iacob Antonovici, Episcopul Dunarii de Jos.

Presedinte al Societatii “Ocrotirea orfanilor de razboi” – filiala Tulcea, membru în comitetul societatii “Invalizilor de razboi” si al societatii “Monumentele eroilor”, presedinte al Comitetului Scolar Judetean Tulcea, delegat al clerului, în 1935, în comitetul caminului de ucenici « Al. I. Cuza » – Galati. Duhovnic, în 1935-1936, al elevilor Seminarului “Sf. Andrei” Galati (nu a predat aici nicio disciplina). Membru în comitetul redactional al publicatiei “Caminul – revista crestina pentru familii”, înfiintata la Galati, în 1925; publica articole în diverse reviste si ziare ale timpului. Presedinte al Consistoriului Spiritual Eparhial, în 1938, apoi membru, numit la 1 martie 1945, cu Ord. Episcopiei nr.1026/1945.
A primit decoratia “Coroana Romaniei în grad de ofiter”, medalia “Rasplata muncii pentru Biserica clasa I”, medalia “Rasplata muncii pentru învatamant clasa I”, decoratia militara “Avantul Tarii” si medalia jubiliara “Carol I”.

Bibliografie
Eugen Dragoi, Eugen. Ierarhi si preoti de seama la Dunarea de Jos 1864 – 1989. Galati : Editura Arhiepiscopiei Tomisului si Dunarii de Jos, 1990, p.108;
Neculai, Felix Lucian. Protoiereul Emanoil St. Bogatu – reconstituire biografica. În:  Steaua Dobrogei, an 10, nr.1-2 (37 – 38), iunie 2008, p.82 – 86;

prof. Lelia Postolache, bibliograf