109 ani fără Panait Cerna

În cuprinsul unei manifestări organizate de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea și Biblioteca Județeană „Panait Cerna” Tulcea, în sala de festivități a celei din urmă instituții s-a desfășurat vineri, 25 martie, cu începere de la ora 10.30, evenimentul „In memoriam Panait Cerna” (26 august – 26 martie 1913) – 109 ani fără el”.

Scurtele cuvinte de deschidere ale managerului Bibliotecii Județene, dr. Ligia Dima, au fost urmate de intervenția prefectului județului, Dan Munteanu. Participant – după spusele sale – nu atât ca reprezentant vremelnic al Guvernului, cât ca elev al prof. Floarea Calenic și ca nepot al prof. Aurel Munteanu, din cartea căruia – „Panait Cerna. Viața și opera” (Tulcea, 1974) – a citit rânduri apreciative scrise de Tudor Arghezi la moartea poetului tulcean, prefectul a salutat inițiativa și a mulțumit asistenței. La pupitru a urmat prof. Mihai Marinache. Cu un entuziasm abia potolit, dar bănuit în licărul cuvintelor, sârguinciosul cercetător al operei și vieții lui Panait Cerna a resimțit satisfacția de a împărtăși trei întâmplări inedite, toate petrecute imediat după decesul – la Leipzig – al marelui poet.

Pe scena sălii de festivități a Bibliotecii Județene „Panait Cerna” au recitat poezii și au cântat melodii pe versurile scriitorului comemorat elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 12 din municipiu, coordonați de prof. Mihaela-Evelina Cernățeanu, precum și ai Seminarului Teologic Ortodox „Sf. Ioan Casian” Tulcea, coordonați de prof. pr. Nicolae Justinian.

În discursul său, prof. Floarea Calenic a punctat prin scurte, însă relevante declamări perioadele creației poetului.

La început, Panait Cerna a fost privit ca un poet ce ar putea continua lirica filosofică a lui Eminescu, începuturile sale literare stând sub semnul romantismului. Se vedea că are predilecţie pentru peisaje ciudate, misterioase că simte mirajul depărtărilor, așa cum exprimă în „Ideal”: „O, steaua mea, alungă norii,/ Să-ţi sorb clipirile senine,/ Să trec prun furia vâltorii,/ Cu ochii ţintă către tine!”. Amurguri palide, nopţi de păcură, fulgere, furtuni, palate vechi, catedrale sumbre, turnuri tainice, peşteri cu tavane-ntunecate sunt elemente care apar în poezia de debut a lui Panait Cerna: „Şuviţe tainice de apă/ Spre peşteri drum de ani străbat./ Întruna se preling şi sapă/ Tavanul şubred şi-nnoptat” („În peşteră”).

Vorbitorul adus în discuție admiraţia poetului pentru Vlahuţă şi Coşbuc şi perioada când atenţia sa s-a îndreptat spre viaţa ţărănimii: începând din 1904, creaţia lui Cerna exprimă o puternică dragoste faţă de oameni şi afirmă revendicări naţionale şi sociale specifice momentului, pentru care motiv este aşezat de critici alături de Sadoveanu şi Goga. De altminteri, Panait Cerna este autorul celebrului vers „Dreptate! Ochii plânşi cer să te vadă” („Zile de durere”, 1907). …

Prof. Floarea Calenic a încheiat astfel: Când devine colaborator al Revistei „Convorbiri literare”, poetul este mai meditativ, mai concentrat pe idei. Întâlnim acum accente mesianice, poezii retorice, Cerna creând o filozofie proprie marcând momentul în care dogmele religioase creştine sunt demitizate. Iisus este un om care a suferit asemenea tuturor oamenilor, care a coborât pe lume să plângă împreună cu cei îngenuncheaţi. Poezia filosofică este străbătută de un umanitarism mereu afirmat, altruismul lui nu se opreşte la marginile neamului, ci se revarsă asupra omenirii îndurerate. Deşi unii critici literari l-au considerat pe Cerna „un modest poet trudnic” (Călinescu) sau „un poet perimat” (Eugen Lovinescu), poetul nostru comemorat azi continuă să intereseze cititorii, iar cel mai concludent indiciu este că se scrie în continuare despre Panait Cerna. Alexandru Philippide, în 1931, dădea un răspuns întrebării „Prin ce anume mai poate atrage lirica lui Cerna?”: „O puternică şi adâncă sensibilitate, un larg şi sincer umanitarism, o pătimaşă dragoste de adevăr, de tot ce e bun şi frumos.

Evenimentul a continuat cu vizionarea unui film documentar – despre comuna Cerna – realizat în cadrul proiectului cultural „Memocult – memoria culturala a comunităților locale din Dobrogea”, un proiect de promovare a dialogului interetnic si intercomunitar. Finanțat de Administrația Fondului Cultural National, documentarul a fost realizat de Muzeul de Etnografie și Artă Populară (din cadrul ICEM Tulcea), prin dr. Iuliana Titov, în parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Regională „Aegyssus” (ADRA), filmările și montajul fiind asigurate de TV Accent, prin Paul Prisada.

La final, managerul Bibliotecii Județene „Panait Cerna”, dr. Ligia Dima, și șeful Serviciului Muzeul de Etnografie și Artă Populară, dr. Iuliana Titov, le-au înmânat diplome tuturor participanților activi la manifestare.