S-a nascut in satul Cerna, jud. Tulcea, la 3 martie 1903, ca fiu al institutorului Dobre S. Vladescu (29.06.1877, com. Merii Petchii, jud. Ilfov – 8.11.1942, Bucuresti) si al Mariei, nascuta Tudorache. Stabilit in Dobrogea, la Cerna, unde functioneaza ca invatator in perioada 1.10.1902 – 15.04.1907, Dobre S. Vladescu este transferat la scoala din Turcoaia, unde se va reintoarce dupa razboi si va ramane pana la 1 septembrie 1931. La 15 august 1916, invatatorul Dobre Vladescu este mobilizat ca locotenent in rezerva la Regimentul 33 Infanterie Tulcea si participa la luptele de la Marasti, Marasesti, Oituz. A fost decorat cu „STEAUA ROMANIEI” si „COROANA ROMANIEI”.
Fiul sau, Aurelian, a facut scoala primara la Turcoaia si prima clasa de liceu la Liceul „Mihai Viteazul” din Bucuresti. La inceperea clasei a II-a, in 1916, tatal sau fiind mobilizat, se refugiaza in Moldova impreuna cu cei cinci frati ai sai. La Vaslui, este gazduit si ajutat sa treaca clasa a II-a de profesorul Moisil, un prieten al tatalui sau. Absolva clasa a IV-a la Tecuci, iar dupa refugiu, clasa a V-a, la Liceul din Tulcea, celelalte clase de liceu facandu-le la Liceul „Nicolae Balcescu” din Braila. Intreaga perioada a liceului a fost marcata de neajunsuri si suferinte. In 1923 intentioneaza sa-si continue studiile la Facultatea de Medicina din Bucuresti, dar se inscrie la Facultatea de Stiinte Naturale, in timpul studiilor fiind afectat de mari suferinte reumatice pe care le-a invins, in acelasi timp dand meditatii si suplinind la Liceul „Mihai Viteazul” si Liceul Internat Buftea. I-a avut ca profesori pe Sabba Stefanescu, Ion Atanasiu, Sava Atanasiu, Dumitru Voinov, Emanuel Teodorescu, Ludovic Mrazec, Mihail Vladescu, iar ca indrumatori externi pe Traian Savulescu, C. Motas, Alex. Popovici, s.a.
La 1 mai 1926 este numit preparator la Institutul Botanic din Bucuresti de catre prof. Mihail Vladescu, apoi urca treptele ierarhiei universitare: asistent (1930), este definitivat (1935), sef de lucrari (1938). Facultatea de Stiinte din Bucuresti ii acorda o bursa in Franta, unde lucreaza in laboratorul profesorului Beauverie din Lyon, incepand cercetarile asupra embriologiei ferigelor. A mai lucrat in Laboratorul de Citologie al prof. Guilliermond, in Laboratorul de Organogenie si Embriologie de la Sorbona, al profesorilor Chauvaud si Dauphiné, la Statiunea Biologica de la Roscoff – Finister, la Statiunea marina de la Tamarix – sur – Mer si la Statiunea Biologica de la Besse-en-Chandesse (Puys – de – Dome). In 1932, primeste Premiul Gandoger pentru lucrarile originale efectuate in Laboratorul de Botanica al Facultatii de Stiinte din Lyon. A obtinut doctoratul la Sorbona, in 1935, cu mentiunea „tres honorable, avec les félicitations du jury”. Intors in tara, isi continua activitatea la Institutul Botanic si preda stiintele naturale in limba franceza, la solicitarea Academiei Romane. Preda Botanica in anii universitari 1934/1935 si 1938/1939 la Facultatea de Stiinte Naturale, iar in 1941 la Facultatea de Agronomie. A fost viu preocupat de studii de citologie. A recenzat pentru Bulletin de la Societe Botanique de France aproape 200 de lucrari de botanica aparute in Tara Romaneasca si avea in curs de redactare urmatoarele lucrari:
Cercetari citologice asupra arhegoniatelor.
Cercetari cariologice asupra angiospermelor endemice din Romania.
Cercetari cariologice asupra genului Dianthus, Silene si alte Caryophyllaceae.
Cercetari asupra Hepaticilor din Romania.
Cercetari floristice si fitosociologice din Dobrogea de N.
Polyploidia la plantele Angiosperme, prin tratarea lor cu colchicina.
A murit la varsta de numai 41 de ani, in 4 aprilie 1944, lovit la cap de o schija, surprins de bombardament in curtea Gradinii Botanice al carei director era si a fost inmormantat in cimitirul civil Ghencea din Bucuresti. Societatea Romana de Botanica l-a comemorat in 2 aprilie 1947, in aula Institutului de Cercetari Agronomice, in sedinta prezidata de prof. Em. C. Teodorescu. Despre viata si opera botanistului a vorbit dr. I. Serbanescu. In 4 aprilie acelasi an, orele 11,00, a fost dezvelita placa comemorativa pe locul unde a cazut profesorul, la eveniment participand fratele botanistului, avocatul Traian Vladescu (n.21.03.1906 – d.1978, Bucuresti), prof. C. Motas – directorul Muzeului de Istorie Naturala, prof. N. Gavrilescu – Facultatea de Agronomie, prof. N. A. Radulescu – Facultatea de Stiinte, prof. Mihai Gusuleac – directorul Institului Botanic, conf. dr. M. A. Ionescu, conf. dr. C. S. Antonescu, dr. Mihai Bacescu – subdirectorul Muzeului „Dr. Gr. Antipa”, conf. dr. St. Vencov, dr. Netica Pauca, dr. Elena Moruzzi, dr. E. E. Dobreanu, dr. Bogoescu, dr. I. Serbanescu, dr. George D. Vasiliu, s.a. Au evocat personalitatea botanistului dr. I. Serbanescu, prof. M. Gusuleac si dr. G. D. Vasiliu.
Lucrari stiintifice:
1. Observations sur le développement de Scolopendrium vulgare, in „Bulletin de la Société Linnéenne de Lyon”, 1931;
2. Polyembryonie chez les Fougeres, in Bulletin de la Société Botanique de France, 1931;
3. Essai d’organogénie expérimentale chez les Fougeres, in „Bulletin de la Société Botanique de France”, 1932;
4. Sur les premiers cloisonnement(s) du zygot des Fougeres Leptosporangiées, in „Compte rendus de l’Académie de Science”, Paris, 1933;
5. Sur le développement des octants dans l’embryon des Fougeres leptosporangiées, in „Compte rendus de l’Académie de Science”, Paris, 1933 (lucrare citata in Botanische Centralbleit, 1933 si recenzata in „Bulletin de la Société Botanique de France„);
6. Cultures expérimentales de Fougeres, prothales aposporiques, in „Compte rendus de l’Académie de Science„ , Paris (recenzata in Botanische Centralbleit, 1934 si in „Bulletin de la Société Botanique de France„ 1934);
7. Recherches morphologiques et expérimentales sur l’embryogénie et organogénie des Fougeres leptosporangiées, teza de doctorat, publicata in Rev. Gen. Bot., Paris, 1935 (noile descoperiri facute de botanist au suscitat interesul oamenilor de stiinta, care l-au citat in tratate de specialitate: Gautheret – Recherches sur la culture des tissus végétaux. Revue de Cytologie et de Cytophysionomie végétale, 1935; Y. Ogura-Tokio. Handbuch der Pflanzenanatomie; R. Atkinson. Manual of Pteridology; R. Souge. Exposée d’embryologie végétale. Actualités scientifiques, cu reproducere de desene originale);
8. Culture des embryons des fougeres isolés du gametophyt, in „Notationes Biologicae”, 1936;
9. Sur quelques hépatiques a thalle, nouvelles ou rares pour la Roumanie, in „Compte rendus des séances de l’Institut des Sciences de Roumanie”, Tome III, Nr.1, 1939;
10. Sur le nombre chromosomique de Silene pontica Brandza et de quelque(s) especes du meme genre, publicata la Academia Romana, 1940.
11. Nota „Sur la théorie du „primitive spindle”, in „Bulletin de la Société Linnéenne de Lyon”, 1931.
Sursa foto: prof. Velea Vasile (Turcoaia)
prof. Lelia Postolache, bibliograf
