S-a nascut la 12 aprilie1884, in Curteni, com. Cretesti, jud. Falciu, ca fiu al preotului Constantin (Costache) V. Ursacescu, paroh la biserica din Curteni, si al Mariei Ursacescu. Face parte dintr-o familie cu traditie preoteasca, in care bunicul si strabunicul in linie paterna si strabunicul in linie materna au purtat vesmantul preotesc. In 1904 absolva Seminarul “ Veniamin” din Iasi si se casatoreste cu Natalia Codrescu, originara din Curteni, cu care a avut trei fii si o fiica, doi dintre baieti urmand cariera preoteasca: Constantin, diacon, apoi functionar in Bucuresti (1905-1964), Aurel, paroh la Biserica „Sf. Nicolae” din Husi, pr. econom (1906-1976), Corneliu, preot paroh la Hurdugi, jud. Vaslui (1911-1944) si Aurelia, eleva la liceu (1908-1928), ultimii doi decedati timpuriu. In acelasi an, 1904, infiinteaza in propria casa din Curteni Muzeul de antichitati din Curteni, primul muzeu satesc de acest fel din Romania, denumit ulterior Muzeul de antichitati “Aurelia Ursacescu”. Hirotonit diacon in 26 octombrie 1905, preotit in 27 octombrie, pe seama bisericii din satul Nalbant, jud. Tulcea, numit paroh la 1 noiembrie. De aici, va fi transferat la biserica din Ostrov, jud. Tulcea, unde va sluji aprox. un an (1911 – 1912).
In perioada tulceana urca treptele ierarhiei preotesti: sachelar (14.10.1906), econom (2.06.1908), iconom stavrofor (18 mai 1909). In casa parohiala din Nalbant, infiinteaza, in 1908, anul nasterii fiicei sale Aurelia, Muzeul de Istorie si Zoologie. La 1910, biblioteca parohiala Nalbant detinea 350 de volume si functiona in sala tablourilor din muzeul parohial, infiintat de preot pe cheltuiala sa si „in scopul de a fi in zilele de Duminici si sarbatori un loc de distractie instructiva”. Muzeul cuprindea 5 sectiuni: Sectia antichitatilor, Sectiunea geologica, Sectiunea botanica, Sectiunea zoologica si Sectiunea etnografica. O parte din materialul strans de preot cu privire la traditiile si obiceiurile folclorice din Nalbant a fost publicat, sub semnatura fiicei preotului, de Calendarul revistei “Doina“, la Barlad, in 1930.
Locotenent confesor si apoi capitan confesor la spitalele de evacuare din cadrul serviciului sanitar, in timpul primului razboi mondial. Veteran de razboi cu gradul de maior.
A slujit la parohiile Zizinca (jud. Falciu), Galata (jud. Iasi), unde pune in aplicare planul conceput de mitropolitul Pimen privind educarea detinutilor militari din inchisoarea de la biserica Galata -, Dolhesti (jud. Falciu, 1912-1916 si 1918-1919), Oltenesti (jud. Falciu, 1919-1932), suplinind la parohiile Tarzii si Curteni din judetul Falciu.
consilier episcopal (1926 – 1935), in aceeasi perioada organizand si conducand Muzeul Bisericesc al Episcopiei Husilor. A intocmit primul Anuar al Eparhiei Husilor (1934). Se pensioneaza in 1935.
Membru corespondent al Societatii Numismatice si Arheologice din Romania (din 1916), al Comisiunii Monumentelor Istorice (din anul 1919) si al Muzeului Militar National (din anul 1937). Membru al societatii Regale Romane de Geografie (din 1921) si al Societatii Arheologice Bisericesti din Basarabia (din 1922). A scris peste 100 de lucrari, studii, articole, monografii.
Medaliat cu “Rasplata muncii pentru Biserica”, clasa I (cu Inaltul Decret nr. 1114/24.03.1924), „pentru munca sa neincetata intru cunoasterea trecutului bisericii si buna pastrare a materialelor istorice”, “Meritul sanitar”, “Crucea Comemorativa” si “Victoria”.
A murit la 26 august 1949 si este inhumat in cimitirul satului Curteni, alaturi de sotia sa, Maria si fiica lor, Aurelia. La Barlad, in Muzeul „Vasile Parvan”, a fost organizata Expozitia permanenta “Preot econom stavrofor Vasile C. Ursacescu”, care gazduieste o mica parte din piesele colectionate de preot de-a lungul vietii, din cele aprox. 3200 ale Muzeului de antichitati din Curteni, preluate abuziv de autoritati in anul 1951.
Lucrari si articole publicate:
Monografia parohiei Nalbant din judetul Tulcea. Tulcea: Libraria si tipografia „Dobrogea” Sava Donceff, 1908;
Monografia comunei Nalbant, judetul Tulcea. Tulcea: Tipografia Nationala Tulcea, 1910;
Istoria fostului schit Delenii din judetul Falciu. Iasi: Tipografia Nationala Ioan S. Ionescu, 1911;
Monografia schitului Bradicesti din judetul Falciu. Iasi: Tipografia Nationala Ioan S. Ionescu si M.M. Bogdan, 1914;
Istoria satului Dolhesti din judetul Falciu. Bucuresti: „Albina”, 1914; („Ganduri bune”, Husi, 1915) ;
Insemnari de pe carti vechi. Barlad: „Miron Costin”, 1915;
„Crezul” din veacul al XVI-lea. In: „Biserica Ortodoxa Romana”, An XLIV, 1926, 2 februarie, p.71;
Cartile de blastam din trecutul nostru. In: „Biserica Ortodoxa Romana”, An XLIV, 1926, 9 septembrie, p. 506 – 514;
Istoria fostului schit Vovidenia din Husi. Husi: Atelierele Zanet Corlateanu, 1929.
Lucrari ramase in manuscris, publicate la cateva decenii de la moartea sa sau in curs de publicare:
Liturghier Slavon 1589-1590. In: „Conferintele Academiei Romane, Ciclul limba romana si relatiile ei cu istoria si cultura romanilor”. Bucuresti: Editura Academiei Romane, 2006;
Monografia satului Curteni. In: „Elanul”, revista editata de Academia Rurala „Elanul”, nr. 67, 68, 69, 70 din 2007 si numar din 2008;
Genealogia unei familii.
Referinte:
Andriesescu I. Un muzeu intr-un sat. In: „Neamul Romanesc”, Iasi, An XIII, nr. 181, 3 iulie 1918, p.1-2; nr. 182, 4 iulie 1918, p. 1-2;
Bianu, Ion. Nota premergatoare comunicarii pr. V. Ursacescu – „Psaltirea Slavona 1577-1580”, prezentata de academician in sedinta Academiei Romane din 19 februarie 1926 („Academia Romana”. Memoriile Sectiunii Literare, Seria III, Tomul III, Mem. 6, Psaltire Slavona 1577-1580 de preotul V. Ursacescu. Bucuresti: Cultura Nationala, 1926);
Iorga, Nicolae. Octoihul diaconului Lorint, comunicare facuta in sedinta Academiei Romane din 13 decembrie 1929;
Iorga, Nicolae. Preotimea tanara. In: „Neamul Romanesc”, An XIII, nr.184, 6 iulie 1918;
Mihaila, Gheorghe. Contributiile preotului Vasile C. Ursacescu la studiul cartilor vechi si culturii romanesti vechi. In: Conferintele Academiei Romane, Ciclul limba romana si relatiile ei cu istoria si cultura romanilor – Liturghier Slavon 1589-1590 si Psaltire Slavona 1577-1580 de preot Vasile C. Ursacescu. Bucuresti: Editura Academiei Romane, 2006;
Stefanescu, I. D. Monuments d’art chrétien trouvés en Roumanie. Extrait de Byzantion. Tome VI, fasc. II, Bruxelles, 1931;
Simionescu, Ion Th. Muzeu intr’un sat. In: „Viitorul”, nr. 6812, 20 octombrie 1930.
Bibliografie:
Pr. Dragoi, Eugen. Ierarhi si preoti de seama la Dunarea de Jos 1864 – 1989. Galati: Editura Arhiepiscopiei Tomisului si Dunarii de Jos, 1990, p.294;
Stanciulescu – Barda, Alexandru. Bibliografia revistei « Biserica Ortodoxa Romana » (1874 – 1994) Vol.I. Barda : Editura « Cuget Romanesc », 2000, p.633 si p.2008;
Ursacescu, George A. [nepot al preotului] Preotul Vasile C. Ursacescu (1884-1949), intemeietorul primului muzeu satesc de antichitati din Romania. Succinta expunere biografica (document trimis subsemnatei prin grija doamnei Alina Butnaru de la Muzeul “Vasile Parvan” din Barlad, careia ii adresez multumiri si pe aceasta cale);
Ursacescu, Vasile. Monografia comunei Nalbant din judetul Tulcea. Tulcea: Tipografia “Nationala”,1910.
Sursa foto: Folescu, Vasile. CRETESTI – ISTORIE SI ACTUALITATE. Iasi: Casa Editoriala Demiurg, 2003, p.421.
prof. Lelia Postolache, bibliograf
