Preotul Simeon N. Moruzov s-a nascut in com. Dimitrovca, „guvernama(n)tul Tavricischoi”, in 3 februarie 1874, din parintii  preot Nicolae Moruzov si Maria. A facut scoala primara in Tulcea si a absolvit patru clase de seminar la Iasi in 1894, dupa care a functionat ca institutor suplinitor la Tulcea (1895), apoi ca invatator la Cataloi (1895-1896), Sarichioi (1896-1897), Sabangia (1897-1898). Se casatoreste la 19 noiembrie 1897 cu Domnica D. Rascanu, cu care a avut cinci copii : Gheorghe, Mihail, Stefana, Nicolae si Evdochia. Hirotonit diacon in 2 februarie 1898 la Galati de P.S. episcop Partenie Clinceni al Dunarii de Jos. Hirotonit preot in 3 februarie 1898 pe seama bisericii din com. Satu Nou, Plasa Macin (azi, satul Traian), de unde este transferat la Zebil in 15 aprilie acelasi an.

Preot duhovnic din 28 mai 1902, ridicat la demnitatea de sachelar in 15 august 1904, de P.S. episcop Pimen Georgescu, pentru ca in 8 august 1913 sa fie hirotesit preot iconom de P.S. episcop Nifon Niculescu. In timpul lui, biserica din Zebil s-a impodobit cu catapeteasma lucrata de P. N. Tvetcoff si pictata de E. Cardas intre 1898-1903. „Azi aceasta catapiteasma e una din cele mai frumoase din judet, e fala crestinilor din Zebil”, scrie parohul in monografia sa. Clopotul mare al bisericii, care si astazi cheama credinciosii la sfanta slujba, a fost turnat tot in timpul acestui paroh: „Acest clopot s-a facut de obstea locuitorilor din com. Zebil la staruinta pre. Simeon N. Moruzov si epitropi Mitake Cartoafa si Vasile Parte Buna 1904” (inscriptia de pe clopote). In 1911 initiaza reparatii capitale cu suma de 6430 lei : tencuieli interioare si exterioare, acoperis din tabla plumbuita Wolf-Neter, se face imprejmuirea curtii bisericii cu scanduri, se monteaza cercevele din fier la cele patru ferestre din turla mare.

Preotul si invatatorul Simeon N. Moruzov a fost un activ om de cultura, cu preocupari  multiple : publicist, monografist, traducator. A tradus din limba rusa comedia „Revizorul” de Gogol, traducere publicata in 1906 de Tipografia Gheorghiu din Piatra Neamt si comentata in revista „Albina”, nr.25, acelasi an, articol preluat in revista „Bursa Muncei”, nr.11 si 12 din 1906. A publicat „cuvantari, predici si desertatiuni” in paginile revistelor „Albina” (nr.4 din 1908) si „Sanitarul”(nr.7 din 1907). A scris Monografia comunei  Zebil din judetul Tulcea si dictionarul roman-ucrainean si ucrainean-roman. A colaborat cu istoricul Vasile Parvan in timpul campaniei de sapaturi arheologice la Histria si in alte parti din nordul Dobrogei. Membru corespondent al Academiei de la Lemberg (Lvovul de astazi). S-a stins din viata in 1919, potrivit inscriptiei de pe crucea de la mormant, anul mortii nefiind cert.
Cladirea Scolii primare de stat „Preot Simeon Moruzov” – a carei piatra de temelie s-a pus la 17 aprilie 1937 – a fost inaugurata in 8 noiembrie acelasi an si a primit numele preotului. In Hrisovul de la temelia scolii sta scris:

„…Si ne-am gandit a-i da acest nume, fiindca parintele Simeon Moruzov, prin viata ce-a dus in satul nostru, s’a facut intru totul vrednic de aceasta. El fost-a si invatator pe langa preot, iar in amandoua aceste slujbe, apostol a fost.
Mai intai, el fost-a cu drag pentru sat si pentru copii carora le dadea invatatura de carte. Duhovnic bun si intelegator, Simeon Moruzov a fost ca si un parinte al Satului nostru, in care s’a statornicit.
El ne-a intarit sufletele si ne-a ridicat inimile, indreptar fiind vietii noastre prin pilda traiului lui crestinesc.
Ne-a ocrotit cu sfatul, – iar in zilele grele ale razboiului, scut intru apararea noastra s’a facut primind asupriri si loviri, ca un vrednic ostas al tarei si al Domnului Hristos.
Dar parintele Moruzov a fost si un carturar, cunoscut in tara intreaga.[…]
Am crezut de cuviinta ca pentru toate acestea se cade sa-i multumim, punandu-i numele pe tampla acestui lacas de invatatura, ca pilda sa fie si pe mai departe, – rod aducand, chiar cand omul care l-a purtat nu se mai afla intre noi.”

In cimitirul satului sunt inhumati: pr. Simeon N. Moruzov („Aci se odihneste pr. iconom [Sim-lipsa placa bratul stang al crucii.]ion Morozov nas.1876 Dec.1919”; preoteasa Domnica Moruzov („Aci se odihneste prezvi. Domnica Morozov nas.1877 Dec.1913”); Nicolae, fiul preotului (1905 – 26.04.1970); Gheorghe Sava si Alexandra (Sonia), decedata 2.01.1962; parintii Domnicai si ai Soniei, Dimitrie si Zoita Rascanu, aceasta din urma decedata la 11.10.1928, prohodita de pr. Flavian Alexe.

Pentru o mai buna cunoastere a modului in care gandea si scria preotul Simeon Moruzov, redam integral articolul „De unde vine raul” publicat in ziarul SANITARUL, Anul IV, No 7, 1 Aprilie 1907, p.1-2 – Organ al Serviciului Sanitar al judetului Prahova, Ploesti, Tulcea, 1904-1913, existent in colectiile Bibliotecii Academiei Romane. De la 1 august 1905 apare cu subtitlul „Organ al Serviciului Sanitar al judetului Tulcea” sub aceeasi directiune, dr. Alexandru L. Suceveanu, fost medic primar al judetului Tulcea.

Bibliografie:
Morozov, Simeon (preot) – Monografia comunei Zebil din judetul Tulcea, Bucuresti, SOCEC, 1913
Pavelescu Ion. Enigma Moruzov. Cel mai mare spion din istoria Romaniei, Iasi, Editura Gaudeamus, 1993
Colectia ziarului Sanitarul 1907- Biblioteca Academiei Romane

 Fotografii:
– Pr. S. Moruzov – Tablou din biserica Zebil (detaliu) – Foto Lelia Postolache
– Biserica din Zebil azi – Foto Lelia Postolache
– Stefania Moruzov, fiica preotului – Sursa: Album fam. Gheorghe Atanase din Zebil (n.13.04.1932, fiul lui Gheorghe Sava si al Alexandrei Gheorghe, nascuta Rascanu, alintata Sonia, sora a Domnicai)
– Capela cimitirului din Zebil – Foto Lelia Postolache
– Mormintele preotului si preotesei din cimitirul Zebil – Foto Lelia Postolache

prof. Doina Lelia Postolache