S-a născut pe 8 octombrie 1948, în localitatea Smârdan Nou, judeţul Tulcea, iar copilăria şi-a petrecut-o în Brăila. A absolvit în anul 1982 Institutul de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti.
A început să practice sportul din 1962, la clubul PAL-Brăila, punându-şi mănuşile de box sub atenta observaţie a antrenorului Gheorghe Bobinaru. În anul 1967 vine în Bucureşti ca militar în termen, la Clubul “Dinamo”, unde şi rămâne apoi ca sportiv.

Are peste 270 de meciuri disputate, interne şi internaţionale, în cariera de sportiv, dintre care numai 15 au fost pierdute. Dintre titlurile importante şi rezultatele la diverse competiţii amintim:
– campion naţional la juniori, în anii 1965 şi 1967;
– campion naţional la seniori, în fiecare an în perioada 1968-1977 (cu excepţia anului 1971);
– locul III la Jocurile Olimpice din Mexic din anul 1968;
– campion european la Campionatul din 1969, desfăşurat în România;
– vicecampion european la Campionatul din Spania, din 1971;
– locul III la Campionatul European din 1973, din Germania.

A câştigat 4 centuri de aur la turnee internaţionale organizate în România. Este fratele boxerului Simion Cuţov (1952-1992) – campion naţional şi european, vicecampion olimpic şi mondial (1952-1992).

S-a scris despre Calistrat Cuţov în diverse reviste şi anuare în perioada cât a fost sportiv, fiind numit cel mai tehnic boxer al României, unul dintre cei mai buni “semiuşori” români, stilul Cuţov foarte combativ. În Zorile, i-au apărut referinţele biografice în nr. 9/2003.

În anul 1979 s-a retras din viaţa sportivă. În perioada 1968-1972 a fost subofiţer la “Dinamo”, iar în perioada 1972-2001 ofiţer în Ministerul de Interne. În anul 2001 a ieşit la pensie.
Sursa: Revista Zorile 2003, Nr.9(133), p.3