Situata pe str. Concordiei nr. 2, in zona vechiului „cartier armenesc”. La 1830, se construise un paraclis de zid, acoperit cu olane, daramat in 12 aprilie 1882 pentru a se pune temelia unui nou locas de inchinare la 20 aprilie acelasi an*.
Construita de comunitatea armeana din orasul Tulcea sub forma de corabie in interior si de cruce la exterior. Cf. aceluiasi autor, locul pe care s-a ridicat biserica a fost donat de fam. Garabetian in anul 1883, lucrarile de constructie au durat trei ani si au fost incepute sub coord. fruntasilor comunitatii armene, Hampartum Garabetian, Simon Meldovian si Mihran Caragcian. Biserica a fost sfintita in timpul preotului Vartan Balian.
La anul 1906, biserica armeana functiona cu un preot si avea 439 de credinciosi.
Locasul este pastorit de preoti armeni pana in anul 1937.
Bombardata in timpul celui de-al doilea razboi mondial si renovata, arhitectura exterioara suferind unele modificari. In anul 1977, dupa cutremur, biserica trece sub autoritatea Arhiepiscopiei Tomisului si Dunarii de Jos Galati.
Sfintita la 18 februarie 1979 de P.S.Epifanie Norocel Tomitanul, episcop-vicar.
Pictura murala in fresca executata de pictorul Adrian Botea.
Sirul cronologic al preotilor armeni: Vartan Balian, Erum Voschian, Herhont Papazian, Haciadurian, Manuc Ealgian, transferat la Bucuresti in 1937, slujbele oficiindu-se o data pe luna de un preot din Braila. Epitropi: Leon Garabetian, Tacor Hacian, Chevarc Garabetian, Stefan Vartanian, Aprian Meserian, Margos Parseghian, Garabet Vartanian, Bedros Vartanian, Digran Isaian, Alex. Demegian, Gh. Gaspar, Rujeu Bodrughian, Kircar Zaharian. Slujitorii romani ai locasului: Ene Lefter, preot paroh din 1 aprilie 1978, pr. Stan Gheorghe (preot II din 1.08.2002), diacon Eugen Caragata.
In curtea bisericii se afla cinci morminte despre care se presupune ca sunt ale preotilor armeni, cu inscriptii in limba armeana veche pe placa de marmura, nedescifrate inca. Pe placi sunt inscrisi anii 1848, 1858, 1860, 1862. Pe un soclu de la un al saselea mormant sunt mentionati anii 1850 si 1876. Pe placa celui de-al saptelea mormant pare a fi inscriptionat anul 1866.
* Tavitian, Simion. Armenii dobrogeni in istoria si civilizatia romanilor, Constanta, Ex Ponto, 2004, p.34
prof. Lelia Postolache