Banca Nationala a Romaniei
BANCA NATIONALA A ROMANIEI cu imobilele lui Alexandru Calafeteanu (azi Muzeul de etnografie) si Wilhelm Bergman (azi Biblioteca Muzeului Delta Dunarii) de pe strada Paul Statescu, denumita dupa anul 1940 strada 9 Mai. Imobilul Bancii Nationale, sucursala Tulcea, a fost construit in anul 1928 pe un teren in suprafata de 1910 m.p. cedat de primarie in schimbul imobilului si al terenului proprietatea bancii, din str. Regina Elisabeta nr.1928 pe un teren in suprafata de 1910 m.p. cedat de primarie in schimbul imobilului si al terenului proprietatea bancii, din str. Regina Elisabeta nr. 148. Schimbul a fost aprobat de Comisia interimara a orasului prin presedintele ei, Grigore Musculiu, la data de 22 ianuarie 1924 si cu avizul nr. 7173 din 18 aprilie 1924 al Ministerului de Interne.
Conditia era ca noua cladire sa fie terminata pana la 23 apr.1928, „contribuind astfel la formarea unui punct decorativ al orasului pe langa celelalte cladiri care se afla in imprejurimi, ca Palatul Prefecturii, Primaria, Palatul Pescariilor Statului”. Mentionam ca sucursala Tulcea a Bancii Nationale a luat fiinta in anul 1894. Din anul 1930 a functionat impreuna cu Casa de imprumut pe gaj a agricultorilor din judetul Tulcea. In imobilul lui W. Bergman denumit si Casa Verde, functiona in 1940 sediul miscarii legionare tulcene.
(Postelnicu Valentina. Tulcea de altadata / Valentina Postelnicu. – Editia a 2-a. – Tulcea: Harvia, 2005, p. 148)
Sursa fotografie: Album foto Dan Arhire
Casa Ahmed Resim Pasa
In anul 1864, Inalta Poarta numeste ca mutesarif al sangeacului Tulcea pe Ahmed Resim Pasa despre care un observator francez se exprima mai tarziu ca „ a administrat cel mai bine Dobrogea”. In cei 4 ani cat a functionat in orasul Tulcea, 1864-1867, si-a construit aceasta cladire pe locul actual al Liceului Spiru Haret, careia, intr-un document ulterior i se spunea „proprietatea de pe deal, numita casele lui Resim Pasa”.
Dupa revenirea Dobrogei la Romania, edificiul a trecut in proprietatea statului roman, fiind destinat ca sediu Politiei Tulcea. Tot aici va functiona, de la infiintare, 14 nov. 1883 si pana in 1928, prima scoala secundara romaneasca din Dobrogea – Gimnaziul real de baieti, azi Liceul Spiru Haret.
( Postelnicu,Valentina. Tulcea de altadata / Valentina Postelnicu. – Editia a 2-a. – Tulcea: Harvia, 2005, p.148; foto nr.20, p.21 )
Cladirile Ellman
Cladirea a fost construita in a doua jumatate a sec.XX de Isac Ellman – presedinte al Comunitatii israelite si cel mai instarit comerciant al orasului. Documentele vremii consemneaza faptul ca la preluarea Dobrogei de catre autoritatile romanesti (nov.1878) acesta a oferit un substantial ajutor banesc armatei romanesti sosita in oras in frunte cu Gen. Gh. Angelescu. Cu prilejul vizitei regale in Tulcea, in zilele de 17-19 oct. 1979, I. Ellman a oferit gazduire domnitorului Carol I si l-a plimbat in oras cu landoul lui. De pe balcoanele acestei cladiri, domnitorul a primit defilarea armatei romane. Pentru merite deosebite, Isac Ellman a fost onorat cu deosebita atentie din partea domnitorului si i-a acordat mai multe decoratii.
Din anul 1940, imobilul a intrat in proprietatea Ministerului Finantelor si a folosit ca sediu Administratiei financiare si Oficiului postal Tulcea. Din 1960 aici a functionat Trustul de Amenajare si Valorificare a Stufului (T.A.V.S.). Cladirea din imagine a suferit deja modificari de constructie, fiindu-i inlaturate balcoanele.
( Postelnicu,Valentina. Tulcea de altadata / Valentina Postelnicu. – Editia a 2-a. – Tulcea, Harvia, 2005, p.163; foto nr.127, p. 75 )
Ansamblul „Sub Coloane” sau „Coloanele Turcesti”
Ansamblul „Sub coloane” a fost construit in a doua jumatate a sec.XIX, de o parte si de alta a strazii Stefan cel Mare, delimitat de strazile Babadag, Regina Elisabeta, Grivitei si Basarabilor. Complexul format din 72 de coloane, adapostea 41 de imobile, majoritatea pravalii, din care 6 erau cu etaj si foloseau ca locuinte. Intreg ansamblul a fost construit din caramida cu mortar de ciment pe fundatie de piatra, avand invelitoare din olane si partial din tabla, iar planseele erau executate din lemnarie de brad ecarisat. Ansamblul „Sub coloane” sau „Bazarul turcesc”, formand partea caracteristica a orasului, a fost declarat monument de arhitectura.
Ca urmare a masurilor de sistematizare, prin Dispozitia nr.22 din 11 februarie 1963 a Consiliului de Ministri si a Ordinului nr.1609/1963 al Sfatului popular oras Tulcea, ansamblul „Sub coloane” este scos de pe lista monumentelor de arhitectura, anexa la HCM nr.1160/1955 si ulterior demolat. La data demolarii, ansamblul a fost evaluat la suma de 867.454 lei.
( Postelnicu Valentina. Tulcea de altadată / Valentina Postelnicu. – Ediţia a 2-a. – Tulcea: Harvia, 2005, p.157 )
Sursa fotografie: Calendar Tulcea veche, 2005, DJCCPCNT si Directia Judeteană Tulcea a Arhivelor Nationale
Geamia Azizzie
Geamia Azizzie a fost ridicata in anul 1863 in timpul sultanului Abdul Azizzie de la care provine si numele edificiului religios. In anul 1897, cu un ajutor banesc de 1.000 lei acordat de Ministerul Cultelor si Instructiei Publice si prin grija muftiului judetului – Husein Ali, este refacut minaretul daramat al moscheii.
Lucrarile au fost executate de maistrul Ivan Mihailov din str. Traian nr.46. Pe langa geamie a mai functionat si o scoala turca.
( Postelnicu,Valentina. Tulcea de altadata / Valentina Postelnicu. – Editia a 2-a. Tulcea: Harvia, 2005, p.148; foto nr.22, p.22 )
Noua cladire a liceului „Spiru Haret”
Noua cladire a Liceului „Spiru Haret” cu cele trei corpuri, a fost construita in anii 1902-1920. Intre anii 1903-1941 Liceul de baieti poarta denumirea de Principele Carol. In anul 1971 i s-a atribuit numele ilustrului matematician si ministru al invatamantului – Spiru Haret, legat de scoala tulceana prin ajutorul acordat acesteia.
( Postelnicu,Valentina. Tulcea de altădată / Valentina Postelnicu. – Ediţia a 2-a. – Tulcea: Harvia, 2005, p.148 )
Sursă fotografie – Album foto Dan Arhire
Palatul administrativ
Cladirea a fost ridicata intre anii 1863-1865 ca palat administrativ al sangeacului Tulcea, denumit si Conacul Pasei. Dobrogea, fiind sub stapanire otomana timp de aproape 460 de ani, a cunoscut organizarea administrativa a Imperiului Otoman, impartit in guvernamante (vilaeturi), departamente (sangeacuri), districte (cazas). Din 1860, Tulcea devine resedinta de sangeac cu districtele Kilia, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Macin, Sulina, Harsova, Babadag, Kustendje, Medgidia, Mangalia, Cernavoda, Silistra. In sediul Palatului isi desfasurau activitatea mutesariful – administratorul sangeacului si murdirii – administratorii celor 9 districte Cernavoda, Silistra. In sediul Palatului isi desfasurau activitatea mutesariful – administratorul sangeacului si murdirii – administratorii celor 9 districte. Cu plecarea din Tulcea a ultimului mutesarif, Fahry Bey (7 aprilie 1877) s-au inmormantat pentru vecie cei 460 de ani de stapanire otomana.
Dupa reunirea Dobrogei cu Romania, la etajul palatului functionau sediul noului organ administrativ local – Prefectura Judetului Tulcea, iar la parter Tribunalul Judetului, Parchetul, Corpul Portareilor si Curtea de Jurati. Primul prefect al judetului a fost George M. Ghica numit prin Inaltul Decret Regal din 10 noiembrie 1878. Intre anii 1893 – 1895 au loc lucrari de reconstructie, in valoare de 120.000 lei, executate de inginer constructor Stefan Bors urmate de cele din 1941, ca urmare a cutremurului din 1940, sub prefectura lui Constantin Ionascu. Lucrarile au fost estimate la suma de 190.000 lei.
Dupa infiintarea sfaturilor populare, septembrie 1950, in cladirea fostei prefecturi va functiona pana in 1970 Sfatul Popular Raional Tulcea. In stanga imaginii se vede o portiune din parcul pe al carui portal era scris „Gradina Carmen – Sylva”. Dupa inaugurarea statuii lui Mircea cel Batran, parcul va primi numele marelui domnitor. In dreapta imaginii se vad doua coloane din cele 8 ce imprejmuiau statuia.
(Postelnicu Valentina. Tulcea de altadata / Valentina Postelnicu. – Editia a 2-a. – Tulcea: Harvia, 2005, p. 147)
Sursa fotografie – Album foto Dan Arhire
Palatul Primariei
Imobilul, construit in anul 1868 de guvernatorul sangeacului Tulcea, Ismail Bey Pasa, a avut destinatie de liceu turcesc. Cladirea a fost ridicata prin prestatiile locuitorilor si cu sprijinul banesc al cerchezilor stabiliti in oras care, fiind o vreme scutiti de dari, au oferit bani pentru construirea ei.
Dupa plecarea fortata din oras a lui Ismail Bey Pasa, cladirea a ramas un timp neutilizata si apoi transformata in cazarma. Din 1878, localul a folosit ca resedinta Primariei locale si Sfatului Popular Oras Tulcea. In ultimii ani, adapostea sediile mai multor intreprinderi si institutii.
(Postelnicu Valentina. Tulcea de altadata / Valentina Postelnicu. – Editia a 2-a. – Tulcea: Harvia, 2005, p. 147-148)
Sursa fotografie: Monumente istorice din judetul Tulcea, Ministerul Culturii si Cultelor, DJCCPCNT, Constanta, EX PONTO, 2007
Piata Mircea si Palatul Pescariilor Statului
Palatul Pescariilor Statului a fost construit intre anii 1910-1914 de inginerii constructori Stefan Bors si Robert Flamm, prin contract incheiat la 10 martie 1910 cu Ministerul Agriculturii si Domeniilor. Palatul a fost amplasat in Piata Mircea cel Batran, denumita dupa anul 1947 Piata Republicii.
Terenul a fost proprietatea primariei care, in schimbul Lacului Ciuperca, l-a cedat Ministerului Agriculturii si Domeniilor. Din anul 1948, atributiile Administratiei Pescariilor Statului au fost preluate de Inspectoratul Regional Piscicol Tulcea si de Societatea de stat „Compescaria” pentru comercializarea si industrializarea pestelui, iar mai tarziu de Centrala Delta Dunarii.
Prin amplasamentul sau, Palatul Pescariilor Statului a imbogatit cadrul arhitectural al vechiului centru cultural-administrativ.
(Postelnicu Valentina. Tulcea de altadata / Valentina Postelnicu. – Editia a 2-a. – Tulcea: Harvia, 2005, p. 148)
Sursa fotografie: Album foto Dan Arhire