Oameni de seamă născuți în județul Tulcea

MEMBRI AI CELUI MAI INALT FOR STIINTIFIC AL TARII – ACADEMIA ROMANA

Membri corespondenti

BRATESCU, CONSTANTIN  I. (1882-1945) : geograf
Ales membru corespondent al Academiei Romane in 5 iunie 1919, in Sectiunea istorica, alaturi de juristul si istoricul Andrei Radulescu (1880-1959), geograful George Valsan (1885-1935) si teologul Zenobie Paclisanu (1886-1957)

MOISIL, CONSTANTIN  I. (1876-1958) : istoric
Ales membru corespondent in Sectiunea stiintifica in 7 iunie 1919
14 iunie 1935 – prezinta Monedele dacilor din Oltenia.
29 februarie 1936 – este desemnat sa reprezinte Academia Romana la Congresul international de numismatica de la Londra, ce urma sa se tina intre 30 iunie si 3 iulie.
9 iunie 1948 – dintre fostii membri ai Academiei Romane se numesc ca membri titulari onorifici ai Academiei RPR 16 personalitati intre care si istoricul Constantin Moisil
22 decembrie 1976 – sunt marcate prin sesiuni stiintifice scurgerea unui veac de la nasterea scriitoarei Hortensia Papadat-Bengescu si a istoricului Constantin Moisil, precum si de la moartea lui Costache Negri

BART,  JEAN ( EUGENIU P.  BOTEZ ) (1874 – 1933) : scriitor
Ales membru corespondent al Academiei Romane in Sectiunea literara, in 8 iunie 1922.

ORESTE TAFRALI  (14.11.1876, Babadag, jud. Tulcea – 5.11.1937, Iasi)
Ales membru corespondent al Academiei Romane in 26 mai 1936, in Sectiunea istorica.
30 octombrie acelasi an – prezinta studiul Sculptura in lemn romaneasca.

JALEA, ION  (1887-1983): sculptor
Ales membru corespondent al Academiei Romane in 31 mai 1946, in Sectiunea literara.
2 noiembrie 1948 – dupa transformarea Academiei Romane in Academia Republicii Populare Romane prin Decretul prezidential nr.76 din 9 iunie 1948 se fac noi alegeri de membri corespondenti si reorganizarea sectiunilor, sculptorul Ion Jalea fiind cuprins in Sectia de stiinta limbii, literaturii si de arte, alaturi de lingvistul Alexandru Graur (1900-1988), scriitorul Geo Bogza (1908-1993), poetul Emil Isac (1886-1954), criticul si istoricul literar Dumitru S. Panaitescu-Perpessicius (1891-1971)-m.c. din 19.05.1945, pictorul Lucian Grigorescu (1894-1965), criticul si colectionarul de arta Krikor H. Zambaccian (1889-1962) si compozitorul Mihail Andricu (1894-1974).
6 decembrie 1946 – Ion Jalea citeste comunicarea intitulata Priviri generale asupra creatiei de arta in sculptura
3 aprilie 1964 – acad. Ion Jalea prezinta comunicarea Michelangelo la Carrara in cadrul sesiunii comemorative prilejuita de implinirea a 400 de ani de la moartea marelui sculptor renascentist
19 ianuarie 1971 – vorbeste despre Fluctuatii decorativiste in arta moderna si contemporana in Aula Academiei RSR in cadrul sedintei publice de comunicari a Sectiei de literatura si arte
26 mai 1977 – acad. Ion Jalea este sarbatorit cu prilejul implinirii varstei de 90 de ani, ocazie cu care, din partea Prezidiului Academiei RSR, ii adreseaza calde urari acad. Serban Titeica, vicepresedintele inaltului for de stiinta si cultura al tarii
5 aprilie 1978 – evoca viata si creatia sculptorului Cornel Medrea, de la a carui nastere s-au scurs 90 de ani.

MOISIL, GRIGORE  (1906-1973): matematician
Ales membru titular activ in Sectia de stiinte matematice, fizice si chimice a Academiei RPR in 2 noiembrie 1948, impreuna cu chimista Raluca Ripan (1894-1975)
20 martie 1951 – la implinirea a 80 de ani de viata, acad. Simion Sanielevici este sarbatorit de membrii Academiei RPR, ocazie cu care iau cuvantul academicienii Traian Savulescu, Grigore Moisil, Simion Stoilow si Stefan S. Nicolau.
In perioada 25 iunie – 5 iulie 1956, la lucrarile celui de-al III-lea Congres al matematicienilor sovietici, desfasurat la Moscova, Academia RPR este reprezentata printr-o delegatie formata din academicienii Grigore Moisil, Gheorghe Vranceanu, Miron Nicolescu, Mendel Haimovici, Caius Iacob, Tiberiu Popoviciu si Nicolae Victor Teodorescu, membru corespondent
28 martie 1958 – acad. Simion Stoilow este sarbatorit la implinirea varstei de 70 de ani, ocazie cu care iau cuvantul academicienii I.S.Gheorghiu, Gr. Moisil, Miron Nicolescu, O. Mayer, E. Badarau, Athanasie Joja, Gr. Vranceanu si Al. Graur
19-20 ianuarie 1968 – are loc sesiunea Academiei RPR cu tema « Relatiile dintre matematica si stiintele naturii », ocazie cu care acad. Gr. Moisil prezinta referatul Dezvoltarea matematicii si procesul de matematizare al altor stiinte. Au vorbit si acad. Serban Titeica, Athanasie Joja, Remus Radulet si Stefan Marius Milcu.
30 octombrie 1970 – are loc sesiunea comemorativa consacrata implinirii unui veac de la nasterea acad. Simion Sanielevici, la care se prezinta 4 comunicari intre care Profesorul Sanielevici, omul de acad. Gr. Moisil.
16 decembrie 1972 – in cadrul Sectiei de stiinte matematice, acad. Grigore Moisil vorbeste despre Logica propozitiilor de tip superior.
6 martie 1996 – Sectia de stiinte matematice marcheaza, in cadrul unei sesiuni stiintifice, implinirea a 90 de ani de la nasterea acad. Grigore Moisil, personalitatea ilustrului savant fiind evocata de presedintele Academiei Romane, acad. Virgiliu Niculae G. Constantinescu, de academicienii Nicolae Dan Cristescu, Radu Voinea, Mircea Malita si de membrii corespondenti Constantin Corduneanu, Victor Toma si Solomon Marcus.

MUNTEANU-MURGOCI, GHEORGHE  (1872-1925): geolog, geograf, pedolog
Ales membru corespondent al Academiei Romane in 6 iunie 1923, in Sectiunea stiintifica.
20 februarie 1925 – Gh. Munteanu-Murgoci vorbeste despre Chihlimbarele romane, iar Grigore Antipa citeste comunicarea intitulata Regula navigabilitatii gurilor Dunarei.
26 ianuarie 1951 – la 25 de ani de la trecerea sa in nefiinta, este comemorat printr-o sesiune stiintifica, ocazie cu care acad. Gh. Macovei vorbeste despre Murgoci – omul de stiinta, acad. Gh. Murgeanu despre Gh. Munteanu-Murgoci, geologul, iar Al. Codarcea, membru corespondent al Academiei RPR, despre Murgoci – mineralog.
6 mai 1991 – are loc sesiunea omagiala consacrata fondatorului pedologiei in Romania, Gh. Munteanu-Murgoci, fost membru al Academiei Romane, organizata de Sectia de stiinte geonomice a Academiei Romane, in colaborare cu Institutul de Geologie si Geofizica si Institutul de Cercetari Pedologice si Agrochimice.

NENITESCU, IOAN S.  (1854-1901) : poet
Ales membru corespondent al Academiei Romane in 18/30 martie 1896, in Sectiunea literara. In aceeasi zi i se acorda Premiul „Nasturel-Herescu” lui I. Nenitescu pentru lucrarea De la romanii din Turcia europeana, „scrisa intr-o frumoasa si curgatoare limba romana, plina de descrieri plastice si frumos incondeiate”, care, dupa parerea lui A.D.Xenopol, „infatiseaza o netagaduita valoare stiintifica, prin faptul ca stabileste adevaruri noua si pe cele cunoscute le intareste prin dovezi noua, caci ce e stiinta altceva decat dovedirea adevarurilor”.
17/29 mai 1896 – multumeste pentru onoarea de a fi fost ales intre membrii corespondenti ai Academiei Romane, Ioan S. Nenitescu arata: „Bucuria ce am simtit dupa aceasta alegere, prin care s-a recunoscut munca mea literara de aproape 20 de ani, nu a fost intrecuta decat de onoarea de a face parte din societatea barbatilor celor mai luminati cari, prin operele lor, au ridicat mereu nivelul cultural al tarei si cari, prin iubirea lor de patrie, au contribuit mai mult la redesteptarea nationala a neamul

CIUCURENCU, ALEXANDRU  (1903-1977) : pictor
Ales membru corespondent al Academiei Romane in 21 martie 1963, in Sectia de istorie, stiinta limbii, literatura si arte.

Membri titulari

JALEA, ION (1887-1983): sculptor
Ales membru titular in Sectia de istorie, stiinta limbii, literatura si arte in 21 martie 1963, impreuna cu poetul Alexandru A. Philippide (1900-1979)- m.c. din 2.07.1955.

Membri titulari onorifici

MOISIL, CONSTANTIN I.(1876-20.10.1958) : istoric
In 9 iunie 1948 dintre fostii membri ai Academiei Romane se numesc ca membri titulari onorifici ai Academiei RPR 16 personalitati intre care si istoricul Constantin Moisil.

Membri activi

MOISIL, GRIGORE C .
Ales membru titular activ in Sectia de stiinte matematice, fizice si chimice a Academiei RPR in 2 noiembrie 1948, impreuna cu chimista Raluca Ripan (1894-1975).

Membri de onoare

In 24 mai 1943 cinci personalitati sunt alese ca membri de onoare ai Academiei Romane, intre care publicistul Iuliu Gr. Moisil (1859, Nasaud – 20.01.1947), unchiul academicianului Constantin Moisil. Fiul vicarului Grigore Moisil si frate cu Constantin – tatal academicianului Constantin Moisil.

Cursuri la Politehnica si Universitatea din Viena. Profesor la gimnaziul din Slatina – jud.Olt, din 1886. Profesor si director al gimnaziului „Tudor Vladimirescu” din Targu-Jiu – jud. Gorj (1894-1906). Din initiativa lui au fost infiintate in Targu Jiu „cercuri culturale” si o scoala de arta ceramica (1900), desfiintata in 1905 din cauza luptelor dintre partide politice. Transferat in 1906 la Muzeul de etnografie si arta nationala si la Institutul geologic al Romaniei. Director al Muzeului pedagogic al Casei Scoalelor din Bucuresti (1910-1931). Dupa pensionare, in 1931, se retrage la Nasaud unde infiinteaza Muzeul si Biblioteca culturala (1939). Autor al mai multor lucrari stiintifice valoroase.

Donatii

In 17/29 aprilie 1887 se comunica membrilor Academiei Romane adresa Ministerului Instructiunii Publice nr. 4 392, prin care biblioteca calugarului NIFON BALASESCU de la Manastirea Caldarusani trece in proprietatea Academiei.
In 8/20 ianuarie 1899, ALEXANDRU DAVILA ofera Academiei Romane, „pentru bogata ei colectiune de autografe”, 22 poezii scrise de mana cu caractere chirilice si semnate de V. Alecsandri.
In 9 iunie 1919, Constantin Moisil daruieste, pentru Cabinetul numismatic al Academiei Romane, « zece monete antice din orasele noastre pontice ».

Bibliografie :

– RUSU, Dorina N. Istoria Academiei Romane in date (1866-1996). Bucuresti: Editura Academiei Romane, 1997, 631 p.

– http://www.acad.ro/membri_ar/membri_t.htm

-TABREA, Ilie. Constantin Moisil, pionier al numismaticii romanesti. Bucuresti: Editura stiintifica, 1970, p.16-17

Sursa fotografie: TABREA, Ilie. Constantin Moisil, pionier al numismaticii romanesti. Bucuresti: Editura stiintifica, 1970, p.16-17

Selectie informatii – prof. Doina Lelia Postolache