Grupul etnic al rusilor-lipoveni din Dobrogea, locuind in cateva sate, dintre care cele mai importante sunt Jurilovca si Sarichioi pe malul lacului Razelm si Slava Rusa si Slava Cercheza, adapostite in codrii Babadagului, a pastrat un costum in care se pot regasi elemente vechi cu care au venit din Rusia centrala.

Costumul femeiesc a pastrat ceva mai multe elemente din vechiul port, desi curentele de moda orasenesti ale secolelor XIX-XX se fac simtite si ele. Toate piesele de costum femeiesc, ca de altfel, si cele ale costumului barbatesc sunt croite din materiale produse de fabrici. Materialele palotno (panza), barhat (catifea), solc (matase), sucno (postav), salon (stofa subtire), sunt viu colorate monocrom sau cu flori mari.

Principalele piese ale costumului lipovenesc femeiesc sunt:
• rubasca (camasa), din panza alba, croita destul de larg, cu creturi multe la gat si umar, avand cusaturi decorative colorate la partea de jos a manecilor si la gat.
• iubca de panza alba, lunga, cu dantela la poale, care se poarta sub o alta fusta, numita tot iubca, croita dintr-un postav subtire, incretita tare la mijloc si cu benzi altfel colorate la poale. Cateodata in locul fustei de postav, pe deasupra camasii si a fustei de panza se poarta subca.
• subca (rochie), lunga pana la glezne, are o croiala ampla din sapte foi incretite, amintind intr-un fel de sarafan, partea de sus fiind mult rascroita sau avand chiar Proima (bretele).
• pois (cordon sau bete), din lana sau matase, tesut sau impletit cu care se incinge mijlocul.
Pe deasupra se purtau o varietate apreciabila de haine mai groase sau mai subtiri, potrivite cu anotimpul, intre acestea putand fi amintite
• koofta (haina), din stofa subtire de lana sau bumbac, scurta pana peste talie, incheiata in fata, cu maneci lungi, neavand guler, tivita pe margini cu dantela de culoare uni.
• cufaica (scurta), din matase de culoare uni, vatuita cu lana, cu talia foarte sus, cu maneci lungi de la talie in jos, fiind matlasata si incretita si avand o croiala evazata.
• zapanul (sort), de matase sau stofa subtire, croit drept in vechime, iar mai recent incretit, avand si un buzunar si care se purta peste iubca sau subca.
• ciulchi (ciorapi), impletiti din lana neagra, lucioasa.
• cipcik (boneta), de matase matlasata pe margini este folosit pentru prins parul.
• salic (basma de casmir) se pune peste cipcik.
• caseac (basma), in trei colturi de matase colorata, cu ciucuri lungi.
• plotok-ul kistiastai (basma cu ciucuri), de matase multicolora care se purta peste kicika.
• kicika (boneta) de panza.

In ansamblu, costumul femeiesc lipovenesc pastreaza structura vechiului costum rusesc din zona Moscovei si a Volgai centrale, tinuturi de unde au venit lipovenii.

La fel si costumul lipovenesc barbatesc a pastrat unele elemente vechi rusesti:
• rubasca (camasa), de panza colorata in tonuri vii, sau de matase lucitoare, incheiata in fata, avand manecile terminate cu mansete inguste.
• stani sau briuchi (pantaloni),nu au o croiala specifica, doar ca erau purtati in cizme.
• pois (cordon), asemanator cu cel femeiesc fiind impletit sau tesut din lana sau matase si care se pune peste rubasca.
• pinjac (haina), se purta pe deasupra, fiind scurt din stofa.
• padiovca sau padeuca, (haina lunga) din stofa groasa albastru inchis, croita ca un caftan putin evazat, cu clini fiind socotita haina de sarbatoare azi.

In picioare purtau ciorapi de lana si cizme, iar pe cap palarii si caciuli de astrahan.

Costumul lipovenesc s-a transformat intr-un costum de sarbatoare si de ceremonie, fiind din ce in ce mai rar intalnit. Sarbatoarea femeile mai poarta si unele accesorii ca manisti (margele) din lentar (chihlimbar) sau din zemciuh (sidef) precum si, la biserica, lestocica (matanii) de un fel special, lucrate din piele, avand in locul boabelor margele, niste mici ridicaturi de piele servind pentru numaratul mataniilor.

Bibliografie: Portul popular de sarbatoare din Romania/ Elena Secosan si Paul Petrescu.- Editura Meridiane, 1984, p. 124
Sursa fotografii: CULTURA rusilor-lipoveni (ortodocsi de rit vechi din Romania) in context national si international.[ Culegere de comunicari stiintifice].- Bucuresti: Editura Kriterion, 1998. – 284 p:il