De-a lungul drumului ce strabate Dobrogea prin mijloc, circulau de obicei ostile otomane. Ca urmare a acestui fapt, s-au ridicat o serie de orase. Evlia Celebi mentioneaza la Bazargic peste 2000 de case, la Karasu (Medgidia) circa 1000 case, Karamuratla (M. Kogalniceanu) tot cu vreo 1000 de case. Referindu-se la Babadag, el scrie ca „orasul este numit Babadag, deoarece aici e inmormantat sfantul Saltuk Bei”… (de obicei, sfintii turci poarta numele de „Baba”, n.a).
„In acest oras exista cadiul spahiilor, serdat eniceresc, seih-ul islam, nacab (reprezentant al sefilor care traiesc la Mecca, n.a.) serifan muhtesib si chehaia comunal. In Babadag sunt trei mii de cladiri cu un etaj, seraiuri (palate) inalte cu doua etaje si alte case fiind „un oras infloritor”.

In legatura cu geamiile din Babadag, el mentioneaza ca acestea sunt Ulu-geamia, lipita de techeaua (manastire de dervisi) lui Saltuk Baba. A fost construita de Baiazid Veli (Baiazid al II-lea, 1481-1512) care a cucerit aceste tinuturi.

Pe urma vin: geamia „Ali-Pasa” situata in interiorul targului (singura care mai exista azi, denumita astfel dupa numele ctitorului ei Gazi-Pasa, adica Viteazul Pasa Ali), mica geamie Defterdar-Dervis-Pasa, care se afla inauntru, in mahala si multe mescide (case de rugaciune). Sunt trei seminarii, douazeci de scoli primare, opt hanuri si trei bai, dintre care cea mai mare e aceea a lui Baiazid – Veli. De asemenea, si baia lui Ali-Pasa din targ este frumoasa. Afara de acestea (mai sunt) inca vreo saptezeci de bai particulare.”

In oras, sunt trei sute nouazeci de pravalii…cele mai multe pravalii sunt latinesti si in ele se vand stofe si pravalii de arcuri si sageti. Are opt cafenele, tabacarii si unsprezece tekele (schituri). Cele mai bogate din ele sunt ale sfantului Saltuk-Bei, Mehmed-Buhari si a lui Uzuninam. Produse mai cunoscute sunt: strugurii, painea alba, laptele acru si mustul pe care-l beau tatarii si e renumit.
(Barbuleanu Cintian, Monografia orasului Babadag, 1998, p.96-97)

Biserica veche romaneasca SF. DUMITRU

Construita in 1828, invelit cu stuf, arsa de turci si recladita in 1856. In curtea bisericii actuale, pe locul altarului bisericii vechi, s-a inaltat un monument. Biserica veche avea o lungime de 15 ml si o latime de 7 ml, era ingropata in pamant pana aproape de ferestre, la intrare se coborau trei trepte, parand mai degraba o catacomba (Monografia prof. Cintian Barbuleanu). La 1900, biserica era in ruina. La 28 septembrie 1903, se pune piatra de temelie a bisericii actuale.

Sursa fotografii :
1. Barbuleanu Cintian. Monografia orasului Babadag, Bucuresti, Editura Charme-Scott, 1998
2. Monumente istorice din judetul Tulcea, Ministerul Culturii si Cultelor, DJCCPCNT, Constanta, EX PONTO, 2007
3. Lelia Postolache
4. Album biserici 1886-1901