Din initiativa autoritatilor locale si cu sprijinul „Societatii Cultul Eroilor”, in anul 1938 se constituie un comitet in frunte cu colonelul V. I. Rata, prefect de Tulcea si comandant al Regimentului 33 Infanterie, pentru ridicarea unui osuar „in care sa se adaposteasca osemintele risipite pe campurile si cimitirele din Moldova si mai tarziu cele adunate pe campurile de lupta din Dobrogea, Carpati si Marasesti care sa serveasca si de monument simbolic generatiilor de azi si viitoare”, dupa cum se arata intr-un raport catre rezidentul regal al Tinutului Galati, 30.

Lucrarile de deshumare s-au facut sub grija generalului Gh. Avramescu, comandantul Diviziei 10 in cadrul careia au luptat tulcenii din Regimentele 33 si 73 Infanterie. Timp de o luna de zile, generalul Gh. Avramescu a cutreierat toate locurile in care se odihneau ramasitele eroilor tulceni, in timp ce Comitetul de la Tulcea, in frunte cu lt. Col. Vasile I. Rata lucra cu straduinta la construirea osuarului din Tulcea. Osuarul eroilor a fost amplasat in cimitirul eroilor din primul razboi mondial in care isi vor gasi odihna de veci si eroi din cel de-al doilea razboi mondial. Initiativa amplasarii unei porti din stejar sculptata la intrarea in cimitir si a unei troite monumentale a apartinut Regimentului 33 Infanterie, care, la 13 octombrie 1934, sarbatorea o jumatate de veac de existenta. O contributie de seama la realizarea acestor opere sculptate l-a avut corpul profesoral din Tulcea, in frunte cu profesorul Grigore Musculiu.

Una din cele patru troite de lemn din curtea cimitirului, cu inscriptia „In amintirea eroilor nostri care si-au sacrificat viata pe altarul patriei”, a fost executata de Ecaterina Heresteanu, profesoara la Liceul industrial de fete din Tulcea.
Mausoleul a fost ridicat in anul 1938 printr-o contributie de 700000 lei a cetatenilor din oras si de 1000 lei din partea prefecturii. Detaliile de constructie le regasim in procesul-verbal din 24 aprilie 1941 privind starea si inventarul mausoleului: „Noi N. Mateescu, Primarul orasului Tulcea, insotit fiind de dl Capitan Bistreanu Ion din Regimentul 33 Dorobanti si delegat al Garnizoanei Tulcea si dl. Ioan Caragheorghe, agent tehnic la Serv. Tehnic comunal, ne-am deplasat la Osuarul Eroilor pentru a inventaria constata starea mausoleului in conformitate cu prescriptiunile de sub cap. IV art. 32 al C. art.34 si 35 din Legea asupra Regimului Mormintelor si Operelor comemorative de razboi si am constatat urmatoarele: Mausoleul din orasul Tulcea, constructie monumentala inceputa in anul 1938 din initiativa unui comitet local adaposteste osemintele Eroilor regimentului 33 si 73 Infanterie.

Mausoleul este construit din beton si caramida in mijlocul unui parc avand corp de garda, in fata cu troita si portal masiv la intrarea in parcul sau.
Este imprejmuit cu gard din piatra cu coloane de beton si lanturi de fier.
Osemintele eroilor sunt asezate in doua cripte laterale subterane, din piatra si beton, avand culoare de acces si orificii cu geamuri la cripte.
Capela Osuarului, asezata la centru, are deasupra o turla din beton armat decorata cu ornamente in relief, iar in interior, picturi religioase in ulei.
Deasupra criptelor, peste planseul de beton, acoperisul mascat din tabla este sustinut de coloane cu capitele si decorat cu creneluri.

In general, constructia se prezinta in perfecta stare si este bine intretinuta, iar parcul este amenajat si ingrijit de personalul comunei. Drept care am dresat prezentul proces-verbal.”
Lucrarile de pictura au fost executate de pictorul George Cardas .

Pe frontispiciul portalului, la intrarea in mausoleu, sta scris: „1916-1918 – Mausoleul unor eroi din Reg. 33 si 73 Infanterie”, iar deasupra usii de intrare in osuar e textul: „Ei nu sunt morti, traiesc in noi”. Cimitirul cuprinde 82 de morminte cu cruci de piatra, 4 troite de lemn si o placa de marmura cu numele a 363 eroi din Regimentele 33 si 73 Infanterie Tulcea. Ziua hotarata pentru aducerea osemintelor la Tulcea a fost ziua in care eroii sunt sarbatoriti de neamul romanesc, adica 2 iunie. Un delegat al Garnizoanei Tulcea, plt. maj. Costea Gheorghe, a plecat la Scheia, jud. Vaslui, spre a asista la deshumarea si luarea in primire a osemintelor. La deshumare a fost de fata si generalul Gh. Avramescu, iar oficierea serviciului divin a fost facuta de preotul Vasile Popa, originar din satul Calica (azi, Iazurile), jud. Tulcea, care avea parohie in localitatea Scheia.

Sicriile cu oseminte, ajunse cu trenul funerar in gara Babadag, au fost asezate pe afete de tun, in prezenta autoritatilor militare si civile in frunte cu prefectul V. I. Rata, primarul orasului Babadag – preot Maior Gheorghe, notarul comunei Regele Ferdinand (azi, Izvoarele) – din partea decoratiilor cu „Virtutea Militara”. Adresandu-se ostasilor neinsufletiti din regimentele 33 si 73 Infanterie, prefectul sublinia printre altele: „Cu voia lui Dumnezeu, prin initiativa d-lui General Gheorghe Avramescu, comandantul Brigazii I Infanterie care a luptat langa voi si cu puteri unite v-am dat posibilitatea sa reveniti pe pamantul scump al judetului unde v-ati nascut si ati trait. Va intampinam cu flori, lacrimi si bucuria revederii cu toate ca sunteti neinsufletiti. Clopotele bisericilor, in acest moment, suna peste tot si, cu piosenia ce v-o datoram, indreptam rugi fierbinti pentru odihna sufletelor voastre.”

Pentru transportarea la Tulcea, sicriele au fost depuse in 3 autocamioane invelite cu drapele tricolore, flori si verdeata, iar la capatul sicrielor s-au pus vase mari cu tamaie. Cortegiul, avand in frunte steaguri bisericesti si un corp de ofiteri, escortat de ostasi calari, era urmat de armata, strajeri, invatatori, elevi.
La bariera orasului Tulcea, cortegiul a fost intampinat de locuitorii tulceni in frunte cu subprefectul A. Dugaiesescu, primarul delegat, Petre Constantinescu, protoereul Ion Ion si altii.

Catedrala Sf. Nicolae, unde au fost depuse timp de 2 zile sicriele, a constituit loc de pelerinaj pentru locuitorii Tulcei.

In ziua de 2 iunie 1938, dupa oficierea serviciului divin, sicriele ridicate de ostasi au fost asezate pe chesoane de tun intr-o atmosfera de adanca reculegere. In fruntea cortegiului, asezat pe un afet de tun, se afla un mic sicriu cu osemintele eroului slt. Nitescu Dumitru, urmat de reprezentanti ai autoritatilor locale, cu jerbe si coroane de flori. Dupa oficierea serviciului divin de la osuar, au luat cuvantul, preaslavind memoria eroilor, avocatul I. N. Draghici din partea fostilor luptatori, Z. Zimbilschy – din partea mutilatilor de razboi, N. Iosub – din partea invalizilor si prefectul I. V. Rata care s-a  adresat celor neinsufletiti cu urmatoarele cuvinte: „Frati de arme din Regimentele 33 si 73 Infanterie! In 1916 ati plecat voiosi la lupta, dispusi pentru sacrificiu si cu convingerea ca veti invinge.

De entuziasmul vostru care a uimit atunci lumea, stiu si eu de la ostasii mei, v-ati luptat  cu vitejie fara seaman la Cheleangic, Flamanda,Predeal, Clăbucetul Baiului, Bulteni, Argeş şi Tâncoveşti. De la 3 până la 14 decembrie 1916, aţi cunoscut greutăţile marşului în retragere până la zona Băceşti-Roman, unde divizia trebuia să se organizeze. Între 15 decembrie şi 23 iulie 1917 aţi continuat reorganizarea şi instrucţia de refacere în jud. Vaslui. În acest timp, aţi cunoscut suferinţa fără seamăn pentru că aţi avut de luptat cu rănile, foamea, lipsa de îmbrăcăminte şi mai ales cu tifosul exantematic şi ca umil omagiu pe care vi-l acordăm din convingere, vă oferim CRIPTA în care vă vom coborî azi după masă, pentru ca cel puţin de acum încolo să aveţi linişte. Deosebit şi un moment de reculegere.”

La încheiere s-a adresat tineretului cerându-i să păstreze vie imaginea bravilor ostaşi, iar Înaltului Suveran i-a urat viaţă lungă şi domnie glorioasă.(POSTELNICU Valentina. Monumentele eroilor tulceni. -Tulcea: Harvia, 2003, p.13-16)

Sursa fotografii:
1. Capela cimitirului eroilor – Foto iunie 2009, Ileana Ene (DJCCPCN)
2. Cruceru Florica.  Artele in Dobrogea 1877-1940. Constanta: Editura Muntenia & Leda, 2002, p.143
3. Capela cimitirului eroilor – Sf. Dumitru (pictura murala G. Cardas; foto Lelia Postolache)